Oltenita un oras al speculatiilor imobiliare si al privatizarilor paguboase

Majoritatea intreprinderilor din localitatea calaraseana se taie si se vand pe bucati, iar terenurile aferente sunt vanate de dezvoltatorii imobiliari

Fostul oras industrial, ale carui fabrici si uzine dadeau de lucru la peste 15.000 de oameni, nu mai are astazi de oferit mare lucru. Santierul naval, fabrica de zahar, filatura sau fabrica de conserve sunt in momentul de fata doar niste amintiri, tinte ale "baietilor destepti", care le vaneaza pentru speculatii imobiliare. Tineretul a luat calea strainatatii, muncitorii calificati lipsesc aproape cu desavarsire si astfel orasul de pe Dunare a ramas imbatranit si pustiit.

Cu toate ca doar circa 5.000 de locuitori ai Oltenitei mai au loc de munca, restul fiind someri sau asistati social, orasul da semne sa isi revina din "moartea clinica" in care a intrat. Asezarea strategica a Oltenitei la doar 60 de kilometri de Bucuresti, la malul Dunarii, existenta gazului metan, a apei si sistemului de canalizare, a atras in ultimii doi-trei ani o serie de investitori.

De pilda, o firma indiana vrea sa faca o fabrica de otel in fosta turnatorie, o alta firma italiana a construit deja o sectie de confectii, iar autoritatile locale spera la mai mult. Mai exista insa si alti asa-zisi investitori care au cumparat fostele fabrici comuniste doar pentru a le exploata din punct de vedere imobiliar.

Fosta fabrica de zahar, de exemplu, a fost cumparata de o firma din Turcia care nu a investit niciun leu. Majoritatea privatizarilor care s-au facut in acest oras s-au dovedit paguboase pentru comunitate.

Orasul-port, fara niciun loc de cazare

Dupa 1998, Oltenita a avut un trend descendent din punct de vedere economic. Cele cateva societati comerciale care mai functioneaza nu gasesc forta de munca calificata, iar tinerii abia asteapta sa termine liceul pentru a pleca la Bucuresti dupa un loc de munca.

Desi exista foarte multi turisti care tranziteaza Oltenita in drumul lor spre Capitala, orasul calarasean nu are niciun loc de cazare. Zeci de nave ancoreaza in portul Oltenitei, iar turistii se urca de aici in microbuze si pleaca direct spre Bucuresti.

Daca ar avea ce sa viziteze in Oltenita si li s-ar oferi un traseu, un loc de cazare si un restaurant, poate ca turistii care ajung in port s-ar mai gandi daca sa plece cu primul microbuz la Capitala. Costinel Milescu, primarul municipiului Oltenita, are un proiect in acest sens, dar va mai dura insa ceva timp pana la realizarea lui. Este vorba de 30 de hectare de zona verde, in care se vor construi parcuri, zona de agremenet, un hotel si restaurante.

Fata de alte orase inexistente din punct de vedere economic, Oltenita iti da senzatia ca nu a murit de tot si ca mai sunt sanse sa-si revina. Strazile sunt animate, parcurile pline de copii si batrani, iar operatiunea asfaltari si borduri noi functioneaza din plin si aici. Senzatia pe care ti-o da acest oras este aceea de liniste. De urbe in care nu se intampla niciodata nimic spectaculos.

Nu degeaba a fost numit chiar de localnici "orasul statiune" sau "orasul dormitor". Am stat de vorba cu cativa elevi despre Oltenita, iar acestia au dat dovada de un optimism debordant. "Eu imi iubesc foarte mult orasul, spune Elena P., eleva in clasa a XI-a. Chiar daca nu ai multe posibilitati de recreere, macar e linistit, curat si, poate cel mai important, e sigur.

Nu mi-e frica sa merg noaptea pe strazi, ca in Bucuresti", spune Elena. Ea s-a declarat convinsa ca Oltenita va ajunge un oras turistic, datorita pozitiei pe care o are. "Se vede ca se misca. O.K., nu mai avem fabrici si uzine, dar se construieste, se repara, se simte o schimbare in bine", a mai adaugat Elena. Primarul spune ca si piata imobiliara a inceput sa se miste. "Vin bucuresteni multi la Oltenita.

Isi vand apartamentul din Bucuresti, cumpara unul similar aici, insa la jumatate de pret, iar cu restul de bani mai investesc in ceva. Pana la Bucuresti faci o ora cu microbuzul, in timp ce din Drumul Taberei pana in Pantelimon, de exemplu, poti face mai mult de o ora.

Navol, singurul santier naval de pe Dunare care nu functioneaza

In timp ce toate santierele navale, de la Turnu-Severin pana la Mangalia, abia mai fac fata comenzilor, Navol Oltenita se taie si se vinde la fier vechi. O alta privatizare pe cat de dubioasa, pe atat de paguboasa.

Actionarul majoritar, SIF Muntenia, a facut acum cativa ani o infuzie de capital de vreo 3 milioane de euro, insa fara niciun folos. La ora actuala, potrivit primarului Milescu, in santier mai lucreaza vreo 60 de oameni, care asteapta sa fie scosi in somaj, la fel cum s-a intamplat si cu celelalte cateva mii. Santierul naval din Oltenita a realizat astfel contraperformanta de a fi singurul din Romania care nu produce nimic de cativa ani.

Milescu crede ca de vina pentru aceasta situatie ar fi cei care au preluat societatea de la stat, fiindca nu au facut investitiile prevazute in contractul de privatizare. La poarta principala de acces in santirul naval, exista cativa paznici care au primit ordine clare ca nimeni nu are voie sa patrunda in interior.

Portul turistic, un obiectiv care ar putea aduce foarte multi bani la bugetul local, este lasat in paragina de autoritati. Motivul? Acea faleza plina de caini vagabonzi cu un singur ponton si cateva barci ruginite apartine din punct de vedere administrativ de Giurgiu. Costinel Milescu spune ca a primit promisiunea guvernului ca va reprimi portul, insa pana atunci nu poate face nimic.

10 ani din viata pentru monografia Oltenitei

Paul Amu este un fost bancher care, in ultimii zece ani, a cules date, fotografii si povesti interesante despre Oltenita de altadata. A scris si poezii si impresii personale, toate acestea insumand peste 10 dosare groase. L-am gasit la biroul sau din camera de zi a unei case batranesti, veche de 140 de ani.

"Din punct de vedere economic, in momentul de fata, Oltenita este un oras aproape inchis. Acest dezastru economic a lasat fara loc de munca peste 10.000 de oameni din Oltenita", isi incepe discursul Paul Amu. Dupa ce ne mai citeste cateva poezii si face o radiografie a fiecarei fabrici comuniste in parte de care s-a ales praful, ajungem cu discutiile si la personalitatea marcanta a vietii politice romanesti pe care a dat-o orasul: Ion Iliescu.

"Imi pare rau ca Ion Iliescu, desi este nascut aici, nu a facut nimic pentru oras. El s-a ghidat dupa ideea ca nu vrea sa faca cu Oltenita ce a facut Ceausescu cu Scornicestiul. Este pacat, pentru ca a promis ca va transforma Oltenita intr-un oras turistic, si chiar ar fi putut-o face", a spus Amu.

Oltenita, in cifre

Populatia orasului este de 28.600 de locuitori.

Bugetul local pentru anul 2008 este situat undeva in jurul a 700 miliarde de lei vechi.

Locuri de munca exista intre 5.000 si 7.000.

Investitii sunt, cateva de mai mare anvergura, cum ar fi constructia unei turnatorii de otel (investitie de 60 milioane de euro), o fabrica de confectii controlata de o firma din Italia si alte cateva zeci de societati comerciale care ofera locuri de munca atat calificata, cat si necalificata. Ca o investitie viitoare, autoritatile locale se afla in discutie cu o companie care intentioneaza sa construiasca o fabrica de combustibil, investitie care se ridica la peste 200 milioane de euro

Sistemul de productie si de distributie a energiei termice din Oltenita este complet schimbat. Toate acestea s-au realizat printr-un proiect finantat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Oltenita mai beneficiaza de un sistem de panouri solare care asigura incalzirea apei menajere, primul sistem de acest fel din Romania.

Utilitati existente in municipiul Oltenita sunt apa, canalizare si gaz metan, in proportie de 90%.

Presa – exista doua ziare in Oltenita: "Reflector" si "Legea", care au aparut in preajma alegerilor locale din acest an.

Invatamantul este reprezentat in Oltenita de un liceu, sase scoli generale si patru gradinite.

» Vin bucuresteni multi la Oltenita. Isi vand apartamentul din Bucuresti, cumpara unul similar aici, insa la jumatate de pret spune Costinel Milescu, primar Oltenita. Adevarul