Scandalul „Case pentru politisti“, versiunea Botosani

Zeci de politisti botosaneni si-au cumparat locuintele de serviciu la preturi sfidatoare pentru piata imobiliara.

Profitand de o lege din 2004 prin care institutiile publice din sistemul de aparare si ordine publica pot vinde personalului propriu unele locuinte de serviciu pe care le au in administrare, 41 de cadre ale Inspectoratului Judetean de Politiei (IPJ) au devenit astfel proprietare de imobile.

Pretul maxim platit pentru o astfel de locuinta este de nici mai mult, nici mai putin de 81.940 de lei, adica ceva mai mult de 20.000 de euro. Aceasta in conditiile in care la Botosani o garsoniera intr-o zona de mijloc a municipiului Botosani se vinde cu un pret mediu de 100.000 de lei.

Reprezentantii IPJ Botosani sustin ca in stabilirea preturilor de vanzare-cumparare s-a tinut cont de prevederile amintitei legi, care a suferit modificari in 2006. „Toate locuintele de serviciu detinute de Inspectorat au fost evaluate prin intermediul evaluatorilor autorizati. In vederea selectarii evaluatorului autorizat a avut loc o procedura de achizitie, fiind vorba de o suma de bani care trebuia achitata ca pret al evaluarii. Este vorba despre o societate autorizata care a facut evaluarea si a stabilit pretul efectiv pentru fiecare imobil in parte“, a declarat subcomisarul Manuela Ieremie, purtator de cuvant al IPJ Botosani.

Aceasta a mai spus ca pretul stabilit de evaluator nu este necesar sa reflecte evolutia pietei imobiliare intrucat este vorba despre locuinte cu regim special care sunt evaluate conform anumitor legi. Totodata, reprezentantul IPJ a mai explicat preturile mici prin faptul ca unele tranzactii au avut loc cu mai multi ani in urma. Cert este insa ca vanzari-cumparari s-au perfectat inclusiv in 2006 si ca pretul maxim platit este cel mentionat mai sus.

IPJ Botosani a vandut locuinte si in orasele Saveni, Bucecea si Flamanzi, precum si in mediul rural, insa 20 din totalul celor instrainate se regasesc in municipiul Botosani. Majoritatea acestora sunt amenajate intr-un bloc relativ nou, special construit in centrul orasului, adica intr-o zona in care un apartament cu trei camere de 100 mp este scos la vanzare cu 100.000 de euro. Unii administratori de agentii imobiliare sustin ca de cativa ani nu au mai tranzactionat in respectiva zona locuinte la circa 80.000 de lei.

Un control efectuat de Curtea de Conturi a scos la iveala faptul ca, in urma unor astfel de tranzactii, IPJ a incasat de la politistii cumparatori cu 32.600 de lei mai putin decat ar fi trebuit. Cu alte cuvinte, dupa ce au platit preturi considerabil sub cele de pe piata, politistii au dat si mai putini bani decat ar fi trebuit sa achite conform legii.

Reprezentantii IPJ sustin ca este vorba despre o eroare determinata de calcularea Taxei pe Valoarea Adaugata, al carei regim in astfel de tranzactii a fost diferit reglementat de-a lungul timpului si ar fi provocat unele confuzii. Cert este ca in timpul controlului s-au corectat erorile si s-a dispus incasarea amintitei diferente si ca in raportul Curtii de Conturi se arata foarte clar ca „actul normativ incalcat este Legea nr. 357/2006 pentru modificarea Legii nr. 562/2004 privind autorizarea institutiilor publice din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala de a vinde personalului propriu unele locuinte de serviciu“.

Conform acestor acte normative, imobilele pot fi vandute cu plata integrala a valorii acestora sau in rate, pe maximum 20 de ani, cu o dobanda anuala de 5%.

Casele sefilor de la Interne

Scandalul Casele politistilor a fost declansat de ziarul Cotidianul in luna februarie a anului 2007. Potrivit unui raport al Corpului de Control din Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA), dintre cei 1.581 de angajati ai MIRA care si-au cumparat in ultimii doi ani locuintele de serviciu, 42 au nereguli in dosare, 27 dintre acestea ajungand deja la Parchet. Verificarile Corpului de Control au fost incepute dupa un sir de anchete ale ziarului Cotidianul despre politistii imobiliari, in care se arata ca mai multi angajati ai MIRA au devenit proprietari ai locuintelor de serviciu pe care le inchiriasera, desi aveau alte case in proprietate - fapt interzis de lege. Cotidianul