Vila din padure

In curand, centurile verzi ale oraselor vor disparea complet. PSD a modificat Codul silvic pentru ca aceia cu dare de mana sa-si poata construi casoaie in inima codrului

Proiectul de Cod silvic, aflat in prag de vot final la Camera Deputatilor, deschide largi perspective constructiilor in padurile private. Daca Senatul a adoptat unele prevederi destul de limitative in domeniu, un amendament al deputatilor PSD da liber la vilele din paduri. In aceste conditii, cele mai expuse vor fi suprafetele verzi din jurul oraselor. Acestea au toate sansele sa dispara in viitorul apropiat, cu toate implicatiile de ordin social si ecologic.

De cativa ani, autoritatile, dar si simpli silvicultori discuta pe marginea unui nou Cod silvic, care sa raspunda cerintelor actuale ale padurii, in conditiile in care o treime din fondul forestier a fost retrocedat proprietarilor. Autoritatile s-au plans ca padurile au fost devastate de taieri abuzive, cele mai afectate fiind cele din proprietatea privata. Mai mult, la defrisare au contribuit direct chiar proprietarii, au sustinut mereu autoritatile care s-au declarat neputincioase in fata dezastrului produs pe Valea Trotusului, unde pamantul a luat-o la vale din cauza taierilor excesive facute pe terenurile private. Ultimul exemplu este alunecarea de teren din Sinaia, unde mai multe case au fost afectate in urma taierii copacilor ca sa se faca loc altor vile. Pe de alta parte, tot autoritatile se plang de lipsa spatiilor verzi din orase, Bucurestiul fiind unul dintre cele mai afectate. Cea mai "verde" parte a capitalei este zona de nord, cu celebra padure Baneasa, unde deja au inceput sa apara vile, unele chiar vecine cu animalele din Gradina Zoologica.

O initiativa marca PSD

Toate aceste lucruri nu au impiedicat parlamentarii sa propuna o noua forma de Cod silvic, mult mai permisiv cu vilele din padure. Daca acum se permite sa se ridice in padure numai constructii pentru personalul de paza (n.r. - totusi forma mascata de casa de locuit), dar pe o suprafata limitata, noul act normativ deschide calea constructiilor la lumina. Vor fi permise constructii pentru "structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, unitati de cult, obiective sociale, sportive si medicale, constructii hidrotehnice de interes local, surse de apa potabila; locuinte sau case de vacanta, numai in fondul forestier proprietate privata (...)".

Senatorii au fost putin mai restrictivi, si au permis vile, inclusiv curtea, pe maximum 5% din proprietate, dar nu mai mult de 200 mp. O propunere de la Camera Deputatilor (n.r. - Camera decizionala) a marit curtea si vila la 500 mp, fara nici o alta conditie privind suprafata proprietatii. De remarcat ca propunerea, aprobata de toti membrii Comisiei de specialitate, apartine in exclusivitate PSD. Initiatorii sai sunt deputatii social-democrati Ion Dumitru, Ioan Munteanu, Filip Georgescu, Vasile Mocanu, Ioan Stan, Ioan Mocioalca, Liviu Timar si Constantin Tamaga, toti provenind din cele mai mari si puternice bazine forestiere ale tarii.

Mai mult, doi dintre deputatii care au promovat amendamentul, Ion Dumitru si Filip Georgescu, sunt fosti sefi ai Regiei Nationale a Padurilor. Propunerea lor va permite ca zonele verzi de interes, precum Baneasa, sa fie lotizate si vandute in parcele de 500 mp, suprafata suficienta pentru o casa.

Despre modul in care se pot dezvolta statiunile turistice, prin realizarea de noi spatii de cazare, nu se pune nici o conditie, care sa tina seama si de functia sociala si ecologica a padurilor. Totul este la liber.

IPS Pimen, in razboi cu BERD

Pe langa noul Cod silvic, cu iz imobiliar, padurea este vizata si de investitorii straini interesati de lemnul romanesc. Un studiu, comandat de catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare unui institut austriac, arata ca volumul de masa lemnoasa ce poate fi recoltata, anual, poate creste cu 50%, de la aproape 20 milioane mc in prezent, la circa 30 milioane mc, in cazul in care ar scadea varsta de taiere a copacilor.

BERD a facut solicitarea reprezentantilor Ministerului Agriculturii si ai Romsilva de majorare a cotei de masa lemnoasa ce poate fi exploatata, la un seminar ce a avut loc la Sinaia, in perioada 7-8 februarie 2008. IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, a condamnat intentia institutiei bancare si a trimis o scrisoare deschisa de protest autoritatilor. Inaltul prelat a atras atentia asupra consecintelor dezastruoase asupra padurii si a economiei, in ansamblu, in cazul in care s-ar permite taierile excesive de padure. De altfel, IPS Pimen considera ca interventia BERD vizeaza apararea intereselor firmelor straine, in Bucovina fiind deja prezente doua companii, Schweighoffer si Egger, care si-au construit fabrici impresionante langa Radauti si care au nevoie de cantitati insemnate de lemn pentru prelucrare. "Dupa 10 ani, sau chiar mai putin, oare romanii vor mai avea ce taia pentru nevoile interne si, nu in ultimul rand, pentru obtinerea surselor financiare necesare ingrijirii padurii sau pentru acoperirea cheltuielilor mai sus-amintite se va recurge la un imprumut la Banca Mondiala prin mijlocirea BERD-ului?", intreaba IPS Pimen in scrisoarea sa. "Apelez la autoritatea pe care o aveti, politica sau profesionala in domeniul silviculturii, sa apreciati si sa decideti calauziti de constiinta raspunderii ce o aveti fata de indatorarea ingrijirii, folosirii, pastrarii si ocrotirii unui bun national, indiferent de proprietarul acestui bun; padurea trebuie mai intai ingrijita si ocrotita si apoi taiata la vremea, varsta ei legiuita, taiata in regim silvic pentru a nu tulbura echilibrul ecologic", se arata in scrisoarea IPS Pimen.

Oficializarea defrisarii

Reprezentantii Ministerului Agriculturii, autoritatea centrala in domeniul silvic, se apara sustinand ca vilele nu vor napadi padurea, pentru ca "proprietatea forestiera nu poate fi divizata sub limita de un hectar". Pentru aceasta prevedere legala sunt solutii juridice, care nu impun divizarea proprietatii, dar care permit constructii in padure. In plus, proiectul de Cod silvic nu are nici o prevedere care sa se aplice in cazul in care un proprietar are mai putin de un hectar. Pentru acesta nu exista nici o opreliste sa-si lotizeze padurea si sa o vanda.

"Scoateri de padure din fondul forestier national oricum se intampla", a declarat Istvan Toke, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, care este autoritatea centrala in domeniu.

"La inceput nu am fost de acord cu cresterea suprafetei de padure ce poate fi alocata pentru constructii. Dar a fost avizata o alta prevedere in noul Cod silvic, prin care se prevede ca suprafete mai mici de un hectar de padure nu pot fi impartite intre mostenitori. In aceste conditii, masura de majorare a suprafetei ce poate fi scosa din fondul forestier nu va afecta foarte mult padurile", a spus Toke. El a precizat ca "scoaterile vor fi foarte drastice". In locul padurii desfiintate va trebui sa fie pusa in loc o suprafata de trei ori mai mare, iar taxele pentru scoaterea terenului din fondul forestier vor fi insemnate. "Se poate ajunge si la taxe de 300 miliarde de lei vechi pentru un hectar", a spus Toke. Secretarul de stat a adaugat ca noul Cod silvic va fi completat cu mai mult de 25 de acte normative subsecvente, de la legi ordinare, la ordine de ministru.

Apel pentru padure

Federatia pentru Apararea Padurilor (FAP) cere parlamentarilor sa aprobe modificarile propuse de sindicalisti in proiectul de Cod Silvic pentru salvarea padurilor, apreciind ca in forma actuala acesta este o "lege contrara intereselor padurii si tarii". FAP apreciaza ca in forma actuala, proiectul de Cod silvic "permite distrugerea padurilor din zonele limitrofe localitatilor sau din zonele de interes turistic", creand posibilitatea ca scoaterile din circuitul forestier pentru constructii de case sau vile sa se faca, practic, fara restrictii. "Singura restrictie, prevazuta in proiectul de Cod silvic - ca scoaterile din fondul forestier sa nu depaseasca 500 de metri patrati - este inutila in situatia in care un proprietar isi va vinde padurea pe loturi de 500 de metri patrati", a declarat presedintele Federatiei, Marian Stoicescu.

"Avand in vedere ca investitia intr-o locuinta noua este pentru majoritatea una pe termen lung, cumparatorii sunt dispusi sa faca un efort financiar in plus la momentul achizitiei, deoarece au convingerea ca vor beneficia de pe urma ei multa vreme, fara a fi nevoie sa mai cheltuiasca ulterior. De exemplu, un imobil din partea de nord a Capitalei, amplasat intr-un complex rezidential de lux, dotat cu piscina si sala de fitness, se vinde cu 3.500-4.000 euro/mp", a precizat Minciu.

Preturile mari, cauzate de oferta saraca

"Desi cererea pentru locuinte de lux a crescut in ultimii ani, intrucat potentialii clienti au mai multe optiuni si devin mai selectivi, oferta se ridica la maximum 15-20% din ofertele rezidentiale totale", a mai spus Iulian Minciu, reprezentantul Eurohouse. "Foarte cautate sunt penthouse-urile si duplexurile din proiectele rezidentiale din zona de nord, precum si vilele cu finisaje deosebite din zonele ultracentrale si nord. De asemenea, exista cerere mare pentru imobilele vechi din Dorobanti, Primaverii, Kiseleff sau Aviatorilor, datorita arhitecturii deosebite", a adaugat Minciu.

In ceea ce priveste amplasarea, se iau in considerare mai ales zonele deja consacrate: centrul si nordul, iar in ceea ce priveste preturile, perspectiva este mai variata.

In locatiile rezidentiale consacrate din Bucuresti, un metru patrat se poate vinde si cu 9.000 de euro, fiind mai accesibile proiectele din zonele semicentrale sau din imediata apropiere a orasului. Ziua