Clujul inghite satele din jurul sau cu tot cu traditii, agricultura si tarani

Explozia imobiliara si aglomerarea investitiilor straine din orasul de pe Somes transforma comunele invecinate, precum Floresti, Gilau sau Apahida, in cartiere.

Cica acum trei ani, atunci cand treceai cu masina prin comunele Gilau sau Floresti, trebuia sa incetinesti rau de tot ca sa nu lovesti cireada de vaci care iti taia calea. Taranii cresteau porci, oi, pasari si mergeau cu produse agricole la Cluj ca sa le vanda domnilor de la oras.

Ceea ce nu a reusit sa faca Ceausescu, construind blocuri la sate pentru urbanizarea mediului rural, reusesc acum capitalistii. Casele batranesti vor fi umbrite de blocuri turn, iar agricultura si cresterea animalelor vor disparea in totalitate.
Eu nu zic ca e bine sau rau ca se intampla asa. Nici cei care traiesc acolo nu stiu exact daca e bine sau nu. Cei care au avut cateva hectare de pamant si le-au vandut anul trecut sau anul asta au acum 100.000 de euro in cont, acolo, si sunt multumiti. Altii, care au fost saraci pana la Revolutie si asa sunt si acum, carcotesc. Iar cei indragostiti de agricultura si zootehnie se simt violati.

"Ce inima au avut unii oameni care si-au instrainat pamantul unor venetici? Unor straini de tara si de neam? Ne-au violat venind cu blocurile si fabricile, si masinile lor in satele noastre si ne-au cumparat cu totul. Nici Ceausescu nu a reusit sa faca asta, dar ei au reusit", spune un localnic din Gilau.

Am vizitat comunele invecinate Clujului sa vedem minunea. Intr-adevar, comuna Floresti arata deja ca un cartier. Sunt blocuri, sunt fabricute, depozite, hipermarketuri, nu mai are aproape nimic dintr-un sat romanesc. Practic, intre Cluj si Floresti nu mai exista niciun petic de pamant de vanzare. "Tot ce a fost teren plan, am bagat in intravilan", spune Ioachim Vancea, primarul comunei Floresti.

Am mers un sat mai incolo, in comuna Gilau. Peisajul este aproape identic. Doar ca Gilaul, o comuna care arata deja a oras, va deveni un cartier al Clujului in vreo trei ani, asa cum prevede si primarul.

Cei care si-au vandut terenurile isi plang in pumni

Cand s-a vazut mos Gheorghe sau chiar si Istvan cu 20-30-40.000 de euro cash pe masa, in schimbul unui hectar-doua de pamant pe care-l avea cultivat cu orz si oricum nu castiga mai nimic, nu a stat sa se gandeasca. A vandut, iar acum ii pare rau.
Explozia preturilor la terenuri a inceput in 2005 si nu s-a oprit pana acum. "Un metru de teren costa cam tot atat cat ma costa pe mine sa ar un hectar intreg", spune Constantin, un barbat de 56 de ani, care a vandut de curand un hectar de teren cu 50 de euro/mp. Acum, terenul lui valoreaza de trei ori mai mult.

Am vrut sa stam de vorba cu Cibo Emil, un barbat cu alura de rachet ucrainean, care a construit case pe circa 6 hectare in comuna Floresti, basca un bloc. La fel ca si ceilalti "investitori", nu vorbeste despre businessurile lui.
"Nu vreau sa apar in ziare, sa vada lumea ce bogat sunt eu", ne-a spus acesta. Il inteleg, pentru ca nici nu pot sa ma gandesc la cat valoreaza spe case si spe blocuri in zona cea mai fierbinte a Clujului din punct de vedere imobiliar.

Gilau - „Sinaia clujenilor"

Din doua motive i se spune asa. Exista zeci de cartiere rezidentiale cu niste viloace de-ti pica plombele, exact ca la Sinaia, si toti smecherii Clujului au case de vacanta la Gilau, asa cum au cei din Bucuresti la Sinaia. Fosta Avicola care avea zeci de hale s-a vandut si acum, in acele hale se face mobila, portelan, fier forjat si altele, societati care au dat locuri de munca gilaoanilor. Si aici, pretul terenurilor a ajuns undeva intre 60 de euro si 100 de euro pe metrul patrat. Am mers acasa la Gheorghe Bodea, un consilier la primarie de vreo 73 de ani, care avea oaresce sa ne spuna.

"O tara de slana cu pita facuta-n casa sa va dau si apoi vorbim", spune mos Gheorghe. Aproape ca ne statea in gat mancarea cand s-a revoltat mos Gheorghe pe capitalisti. "Taranul a vandut pamantul ca prostul. Asta este o orientare lipsita de dragoste de glie, pentru ca nu trebuia sa umblam noi cu jalba-n protap pe la UE, ei trebuiau sa ne caute pe noi", spune Gheorghe.
El spune ca din cauza ajutorului social, al pretului mare de productie si al dezvoltarii imobiliare taranul roman este incurajat sa stea acasa si sa nu faca nimic.

Primarul din Gilau, Dumitru Sfarlea, are o multime de proiecte in derulare si chiar face treaba, dar asta pentru ca si are cu ce. Sunt inregistrate 300 de societati comerciale pe raza comunei, iar bugetul local este de peste 160 miliarde de lei vechi. "Avem apa, canalizare, gaz, scoli, casa de cultura si vom mai face si un parc mare", se mandreste primarul, care la alegerile trecute l-a avut contracandidat chiar pe Bodea Gheorghe, consilierul sau. „Stateam aici in birou si il ascultam ce le zicea oamenilor afara. Vorbea despre agricultura... Agricultura va disparea cu totul din comuna noastra, trebuie sa intelegem asta, sustine primarul.

Emil-Dorel, ultimul cowboy din „Floresti City"

Are 31 de vaci cu lapte si 32 de "capete tineret". Am aflat ulterior ca tineret inseamna vitei si junici. E inginer de meserie, se vede ca e citit, are o curte mare, plina de argati si un Land-Rover parcat langa casa. Il cheama Corojan Emil-Dorel si a tinut in mod expres sa ii spun ambele prenume. Acest gospodar nu a vrut in ruptul capului sa isi vanda cele 34 de hectare de teren pe care le detine, ci a preferat sa cultive pe ele plante furajere pentru a-si intretine ferma. "Pamantul il vinzi o singura data. Eu am sa vand la timpul potrivit", ne-a lamurit Emil.

Ne pofteste la el in sufragerie, se asaza pe scaun si isi scoate caciula gri, de oaie, de pe cap. Sufragerie cu bibelouri, mileuri, vitrina, tot ce trebuie in casa unui gospodar.
"Asa, puteti inregistra. Ma numesc Corojan Emil-Dorel, am 60 de ani, sunt casatorit, am un baiat, sunt inginer, iar in 1956, cand...", si nu se mai oprea. Am reusit intr-un final sa il oprim si sa incercam sa aducem povestea mai in zilele noastre. "Agricultura e la pamant, peste tot. Nici zootehnia nu prea mai tine. Dar mie imi merge bine", spune barbatul.

"Eu sunt crescator de vaci, nu proprietar de ferma. Eu nu cumpar animale, le inmultesc in propria gospodarie, spune Emil. Si imediat isi pune caciula in cap, iese in curte si da comanda argatilor sa o scoata pe Casandra. O vaca... cat o vaca de mare, foarte frumoasa si de rasa pura.
Animalul a iesit din grajd, vizibil deranjat de camera foto a fotoreporterului, a furat un balot de fan, ne-a fugarit cu el in gura prin curte, ca apoi sa intre inapoi la locul ei multumita. Emil-Dorel vinde laptele si produsele din lapte la piata, in Cluj. "Eu nu vand laptele angro, la colectare, pentru ca nu imi bat joc de munca mea. Mi-am facut o clientela fidela, formata in special din pensionari, si vand tot ce produc, fara nicio problema", se mandreste fermierul.

Sute de locuinte noi in comunele Gilau si Floresti

In Gilau, o comuna cu 8.000 de locuitori, exista 300 de societati comerciale, un cartier rezidential de 170 de case, 20 de pensiuni turistice si peste 600 de case de vacanta.
Bugetul local depaseste 160 miliarde de lei vechi, iar in comuna exista toate utilitatile: apa, gaze, canalizare si curent electric.

In Floresti, cea mai bogata comuna din judetul Cluj, s-au construit in ultimii trei ani cateva sute de apartamente si alte cateva sute de case. La ora actuala, la fel ca si la Sinaia, nu mai exista niciun metru de pamant de vanzare.

Pe raza comunei functioneaza centrele comerciale Metro si Polus.

» Stateam aici in birou si il ascultam pe contracandidat vorbind oamenilor despre agricultura. Trebuie sa intelegem ca, in comuna noastra, agricultura va disparea cu totul; Dumitru Sfarlea, primarul comunei Gilau. Adevarul