Proiect imobiliar de 250 mil. euro langa Ploiesti

Compania portugheza Plusvag Investimentos va investi peste 250 mil. euro intr-un proiect care va cuprinde peste 3.000 de locuinte si un mall, pe un teren de 102 ha din localitatea Tatarani de langa Ploiesti, a declarat Florin Anghel, presedintele CJ Prahova. "Am facut o licitatie, in urma careia a fost desemnata drept castigatoare compania portugheza Plusvag Investimentos, cu care am facut un parteneriat public-privat", a adaugat Anghel, care a spus ca valoarea totala a proiectului va depasi 250 mil. euro.

Mall-ul va fi construit pentru compania Sonae Sierra, specializata in dezvoltarea de astfel de centre comerciale. Ziarul Financiar

American Colony investeste peste 1,8 mld. euro in trei proiecte imobiliare

Dezvoltatorul imobiliar American Colony va investi prin intermediul subsidiarei sale Inter Colony Real Estate Development peste 1,8 miliarde de euro pe piata imobiliara din Romania, unde are in plan construirea a cateva mii de apartamente, potrivit reprezentantilor companiei.

Cel mai mare proiect al companiei pentru piata imobiliara romaneasca va fi realizat in parteneriat cu un alt investitor israelian pe un teren de circa un milion de metri patrati in comuna Afumati. Investitia se va ridica la 1,635 miliarde euro, iar Intercolony detine 65% din acest proiect, a carei construire va incepe in primul trimestru al anului viitor. Potrivit datelor companiei, proiectul din Afumati are destinatie rezidentiala, iar constructia va fi finalizata intr-un interval de sase ani de la inceperea lucrarilor.

Cel de-al doilea proiect al firmei va fi realizat in zona Floreasca din Bucuresti, langa Lacul Tei, pe un teren de circa 19.000 de metri patrati si va costa 89 de milioane de euro. Acolo, Inter Colony a cumparat un teren de 14.000 mp, pe care va dezvolta un proiect rezidential de lux ce va fi terminat in aproximativ patru ani.

Ultimul proiect anuntat pentru piata din Romania va fi realizat in orasul Voluntari, unde pe un teren de 40.000 metri patrati vor fi construite peste1.200 de apartamente, dar si un centru comercial de 10.000 mp, pentru care se vor investi aproape 100 de milioane de euro. Afacerea va fi realizata si de aceasta data impreuna cu un investitor israelian.

American Colony are in plan sa adune de pe piata de londoneza de investitii alternative (AIM) circa 400 de milioane de euro, bani ce urmeaza sa fie folositi pentru finantarea proiectelor dezvoltate de companie. Compania mai are in plan si alte proiecte rezidentiale in Ungaria si Cipru. Wall-street

Terenurile de 500–2.000 mp din Capitala, achizitionate pentru investitii personale

Cea mai mare parte a terenurilor tranzactionate cu rapiditate in jurul Capitalei sunt cele cu suprafete intre 500–2.000 mp, parcelele fiind solicitate in special in scopuri personale, pentru constructia unei case in general, sustine consultantul imobiliar al EuroMetropola, Cornel Farcuta.

"Circa 40% dintre cei care manifesta interes pentru terenurile de 500 – 2000 mp isi plaseaza banii pentru o viitoare investitie si 60% in interes personal. Tendinta pietei pe acest segment este de a creste procentul celor interesati de capitalul plasat in scop personal", considera reprezentantul departamentului terenuri, in cadrul companiei imobiliare EuroMetropola.

Potrivit consultantului imobiliar, cele mai multe cereri sunt pentru zona de nord, in locatii precum Otopeni, Corbeanca, Balotesti, Saftica, Moara Vlasiei, Caciulata, Tancabesti, Peris, Buftea, Crevedia si Darza, unde pretul terenului variaza intre 50 euro – 200 euro/mp.

"La fel de solicitate sunt si terenurile din localitatile sudice, adiacente Bucurestiului, in special cele cu deschidere la DN4 (Frumusani si Popesti – Leordeni), unde terenurile se tranzactioneaza cu preturi ce pornesc de la 20 de euro/mp si ajung pana la 200 euro/mp. Datorita apropierii de Capitala, localitatile Berceni si Vidra pozitionate la 10 km, respectiv 17 km de centrul Bucurestiului au constituit alte puncte de interes pentru potentialii cumparatori", explica reprezentantul companiei imobiliare.

O alta zona cu potential ridicat, in opinia specialistului EuroMetropola este si zona de est, unde pretul terenurilor porneste de la 50 euro/mp si ajunge chiar la 400 euro/mp in Voluntari sau Afumati.

"Interesul cumparatorilor pentru parcelele de 500 – 2.000 mp din localitatile amintite, in scopul de a dezvolta un minicomplex rezidential sau de a construi o casa in scop personal, este in crestere datorita pozitionarii in imediata vecinatate a Capitalei, respectiv 10 – 40 km, dar si a infrastructurii de care beneficiaza aceste zone", mai spune Farcuta, citat de NewsIn.

Un teren in nord, in localitatea Tunari, cu deschidere de 23 m, si o suprafata de 1.300 mp se vinde cu 160 euro/mp, in timp ce la Moara Vlasiei, un teren cu o deschidere de 30 m, si o suprafata de 1.700 mp, are un pret de plecare de 85 euro/mp.

In sud, in Popesti – Leordeni, un lot de teren cu suprafete intre 270 mp – 620 mp are un pret pe metru patrat de 65 euro, in timp ce unul in Berceni, cu o suprafata de 450 m si cu deschidere de 27 m, pleaca de la 160 euro/mp.

Potrivit analistului imobiliar, diferenta de pret in unele cazuri este data de pozitionarea terenului si infrastructura, utilitatile de care dispune sau posibilitatea de racordare. Wall-street

Clujul inghite satele din jurul sau cu tot cu traditii, agricultura si tarani

Explozia imobiliara si aglomerarea investitiilor straine din orasul de pe Somes transforma comunele invecinate, precum Floresti, Gilau sau Apahida, in cartiere.

Cica acum trei ani, atunci cand treceai cu masina prin comunele Gilau sau Floresti, trebuia sa incetinesti rau de tot ca sa nu lovesti cireada de vaci care iti taia calea. Taranii cresteau porci, oi, pasari si mergeau cu produse agricole la Cluj ca sa le vanda domnilor de la oras.

Ceea ce nu a reusit sa faca Ceausescu, construind blocuri la sate pentru urbanizarea mediului rural, reusesc acum capitalistii. Casele batranesti vor fi umbrite de blocuri turn, iar agricultura si cresterea animalelor vor disparea in totalitate.
Eu nu zic ca e bine sau rau ca se intampla asa. Nici cei care traiesc acolo nu stiu exact daca e bine sau nu. Cei care au avut cateva hectare de pamant si le-au vandut anul trecut sau anul asta au acum 100.000 de euro in cont, acolo, si sunt multumiti. Altii, care au fost saraci pana la Revolutie si asa sunt si acum, carcotesc. Iar cei indragostiti de agricultura si zootehnie se simt violati.

"Ce inima au avut unii oameni care si-au instrainat pamantul unor venetici? Unor straini de tara si de neam? Ne-au violat venind cu blocurile si fabricile, si masinile lor in satele noastre si ne-au cumparat cu totul. Nici Ceausescu nu a reusit sa faca asta, dar ei au reusit", spune un localnic din Gilau.

Am vizitat comunele invecinate Clujului sa vedem minunea. Intr-adevar, comuna Floresti arata deja ca un cartier. Sunt blocuri, sunt fabricute, depozite, hipermarketuri, nu mai are aproape nimic dintr-un sat romanesc. Practic, intre Cluj si Floresti nu mai exista niciun petic de pamant de vanzare. "Tot ce a fost teren plan, am bagat in intravilan", spune Ioachim Vancea, primarul comunei Floresti.

Am mers un sat mai incolo, in comuna Gilau. Peisajul este aproape identic. Doar ca Gilaul, o comuna care arata deja a oras, va deveni un cartier al Clujului in vreo trei ani, asa cum prevede si primarul.

Cei care si-au vandut terenurile isi plang in pumni

Cand s-a vazut mos Gheorghe sau chiar si Istvan cu 20-30-40.000 de euro cash pe masa, in schimbul unui hectar-doua de pamant pe care-l avea cultivat cu orz si oricum nu castiga mai nimic, nu a stat sa se gandeasca. A vandut, iar acum ii pare rau.
Explozia preturilor la terenuri a inceput in 2005 si nu s-a oprit pana acum. "Un metru de teren costa cam tot atat cat ma costa pe mine sa ar un hectar intreg", spune Constantin, un barbat de 56 de ani, care a vandut de curand un hectar de teren cu 50 de euro/mp. Acum, terenul lui valoreaza de trei ori mai mult.

Am vrut sa stam de vorba cu Cibo Emil, un barbat cu alura de rachet ucrainean, care a construit case pe circa 6 hectare in comuna Floresti, basca un bloc. La fel ca si ceilalti "investitori", nu vorbeste despre businessurile lui.
"Nu vreau sa apar in ziare, sa vada lumea ce bogat sunt eu", ne-a spus acesta. Il inteleg, pentru ca nici nu pot sa ma gandesc la cat valoreaza spe case si spe blocuri in zona cea mai fierbinte a Clujului din punct de vedere imobiliar.

Gilau - „Sinaia clujenilor"

Din doua motive i se spune asa. Exista zeci de cartiere rezidentiale cu niste viloace de-ti pica plombele, exact ca la Sinaia, si toti smecherii Clujului au case de vacanta la Gilau, asa cum au cei din Bucuresti la Sinaia. Fosta Avicola care avea zeci de hale s-a vandut si acum, in acele hale se face mobila, portelan, fier forjat si altele, societati care au dat locuri de munca gilaoanilor. Si aici, pretul terenurilor a ajuns undeva intre 60 de euro si 100 de euro pe metrul patrat. Am mers acasa la Gheorghe Bodea, un consilier la primarie de vreo 73 de ani, care avea oaresce sa ne spuna.

"O tara de slana cu pita facuta-n casa sa va dau si apoi vorbim", spune mos Gheorghe. Aproape ca ne statea in gat mancarea cand s-a revoltat mos Gheorghe pe capitalisti. "Taranul a vandut pamantul ca prostul. Asta este o orientare lipsita de dragoste de glie, pentru ca nu trebuia sa umblam noi cu jalba-n protap pe la UE, ei trebuiau sa ne caute pe noi", spune Gheorghe.
El spune ca din cauza ajutorului social, al pretului mare de productie si al dezvoltarii imobiliare taranul roman este incurajat sa stea acasa si sa nu faca nimic.

Primarul din Gilau, Dumitru Sfarlea, are o multime de proiecte in derulare si chiar face treaba, dar asta pentru ca si are cu ce. Sunt inregistrate 300 de societati comerciale pe raza comunei, iar bugetul local este de peste 160 miliarde de lei vechi. "Avem apa, canalizare, gaz, scoli, casa de cultura si vom mai face si un parc mare", se mandreste primarul, care la alegerile trecute l-a avut contracandidat chiar pe Bodea Gheorghe, consilierul sau. „Stateam aici in birou si il ascultam ce le zicea oamenilor afara. Vorbea despre agricultura... Agricultura va disparea cu totul din comuna noastra, trebuie sa intelegem asta, sustine primarul.

Emil-Dorel, ultimul cowboy din „Floresti City"

Are 31 de vaci cu lapte si 32 de "capete tineret". Am aflat ulterior ca tineret inseamna vitei si junici. E inginer de meserie, se vede ca e citit, are o curte mare, plina de argati si un Land-Rover parcat langa casa. Il cheama Corojan Emil-Dorel si a tinut in mod expres sa ii spun ambele prenume. Acest gospodar nu a vrut in ruptul capului sa isi vanda cele 34 de hectare de teren pe care le detine, ci a preferat sa cultive pe ele plante furajere pentru a-si intretine ferma. "Pamantul il vinzi o singura data. Eu am sa vand la timpul potrivit", ne-a lamurit Emil.

Ne pofteste la el in sufragerie, se asaza pe scaun si isi scoate caciula gri, de oaie, de pe cap. Sufragerie cu bibelouri, mileuri, vitrina, tot ce trebuie in casa unui gospodar.
"Asa, puteti inregistra. Ma numesc Corojan Emil-Dorel, am 60 de ani, sunt casatorit, am un baiat, sunt inginer, iar in 1956, cand...", si nu se mai oprea. Am reusit intr-un final sa il oprim si sa incercam sa aducem povestea mai in zilele noastre. "Agricultura e la pamant, peste tot. Nici zootehnia nu prea mai tine. Dar mie imi merge bine", spune barbatul.

"Eu sunt crescator de vaci, nu proprietar de ferma. Eu nu cumpar animale, le inmultesc in propria gospodarie, spune Emil. Si imediat isi pune caciula in cap, iese in curte si da comanda argatilor sa o scoata pe Casandra. O vaca... cat o vaca de mare, foarte frumoasa si de rasa pura.
Animalul a iesit din grajd, vizibil deranjat de camera foto a fotoreporterului, a furat un balot de fan, ne-a fugarit cu el in gura prin curte, ca apoi sa intre inapoi la locul ei multumita. Emil-Dorel vinde laptele si produsele din lapte la piata, in Cluj. "Eu nu vand laptele angro, la colectare, pentru ca nu imi bat joc de munca mea. Mi-am facut o clientela fidela, formata in special din pensionari, si vand tot ce produc, fara nicio problema", se mandreste fermierul.

Sute de locuinte noi in comunele Gilau si Floresti

In Gilau, o comuna cu 8.000 de locuitori, exista 300 de societati comerciale, un cartier rezidential de 170 de case, 20 de pensiuni turistice si peste 600 de case de vacanta.
Bugetul local depaseste 160 miliarde de lei vechi, iar in comuna exista toate utilitatile: apa, gaze, canalizare si curent electric.

In Floresti, cea mai bogata comuna din judetul Cluj, s-au construit in ultimii trei ani cateva sute de apartamente si alte cateva sute de case. La ora actuala, la fel ca si la Sinaia, nu mai exista niciun metru de pamant de vanzare.

Pe raza comunei functioneaza centrele comerciale Metro si Polus.

» Stateam aici in birou si il ascultam pe contracandidat vorbind oamenilor despre agricultura. Trebuie sa intelegem ca, in comuna noastra, agricultura va disparea cu totul; Dumitru Sfarlea, primarul comunei Gilau. Adevarul

Dezvoltator "one st op office"

O serie de dezvoltatori imobiliari, printre care si spaniolii de la Hercesa, isi propun sa tina ?in house" majoritatea serviciilor conexe activitatii de dezvoltare, inclusiv partea de vanzare si constructia propriu-zisa, tinand cont ca, la fel ca toate celelalte elemente din piata, si costurile cu serviciile au crescut semnificativ.

Compania spaniola Hercesa, prezenta pe piata locala din anul 2004, este deja implicata in dezvoltarea mai multor proiecte rezidentiale in Capitala si reabiliteaza fostul hotel Cismigiu, care va fi transformat intr-un imobil de aparthotel.

"Incercam sa fim implicati in toate etapele dezvoltarii imobiliare pentru a tine calitatea la un nivel ridicat. In plus, este si mai rapid, dar si mai ieftin in acest mod", afirma Alejandro Solano, directorul general al Hercesa Romania.

Spaniolii au in Romania 21 de angajati, numarul acestora urmand sa creasca simtitor, pe masura ce vor incepe lucrarile la toate proiectele din portofoliul Hercesa.

"Cand am inceput activitatea eram patru oameni, iar la inceputul lui februarie eram 18, cu trei mai putin decat in prezent.

Firma are in Spania peste 500 de angajati care ne sustin la randul lor activitatea", spune Solano.

Cel mai avansat proiect al companiei este ansamblul rezidential Vivenda Residencias, dezvoltat in zona Titan din Capitala, la care lucrarile de constructie au inceput in luna decembrie a anului trecut. "Am preluat rolul de general contractor si subcontractam diferite activitati pe santierul de la Vivenda. Am vandut pana in prezent aproape 400 de locuinte din acest proiect, prin intermediul showroom-ului deschis in luna iunie, 90% dintre acestea fiind cumparate de persoane fizice", precizeaza Solano.

Terenul din Titan pentru acest proiect a fost cumparat in anul 2005, lotul fiind compus din doua bucati de cate trei hectare fiecare. Vivenda va cuprinde 1.400 de locuinte, dezvoltate in mai multe etape.

Prima etapa va fi terminata intr-o perioada de doi ani de la data inceperii constructiei si va cuprinde 142 de apartamente, vandute integral inca de pe acum.

Apartamentele au preturi de 1.350 euro/metrul patrat construit, plus TVA, in prima faza urmand a fi cuprinse si opt penthouse-uri. "In luna noiembrie, cand am inceput vanzarile la cea de-a doua faza a proiectului, am vandut 80 de apartamente intr-o singura zi", spune Solano.

Firma s-a concentrat in primii trei ani pe stabilirea biroului local, studierea pietei si achizitiile de terenuri, in fiecare an fiind cumparata o noua proprietate. "In 2007 am inceput activitatea in fata publicului prin inceperea constructiilor si a vanzarilor la proiectul Vivenda, iar in acest an ne propunem sa mai lansam alte doua proiecte, atat pe partea de vanzari cat si pe cea de constructie", spune Solano.

Investitii de 60 mil. euro in achizitii

Dupa ce in primul an de pe piata - 2004 - Hercesa a cumparat Hotelul Cismigiu din centrul Capitalei si in 2005 a preluat terenul din Titan, achizitiile au continuat si in 2006, cand a fost cumparat terenul fabricii Spicul din zona Grozavesti, pentru ca anul trecut sa fie cumparat cel mai mare lot din portofoliul spaniolilor, in Ghencea, cu o suprafata de 13,2 hectare.

"Cele patru proprietati au implicat investitii initiale de 60 de milioane de euro. Vom continua sa facem achizitii si ne concentram pe zonele in care este o cerere mare de locuinte si venituri pe masura. Estul si vestul Capitalei sunt zone foarte interesante pentru dezvoltari destinate clasei medii, tinand cont si de faptul ca preturile terenurilor sunt mai mici decat in nord", apreciaza Solano, care isi propune extinderea activitatii companiei si in alte orase din tara.

"Am vazut o serie de terenuri in Cluj, Brasov si Timisoara, dar n-am cumparat inca nimic in aceste orase. Totodata, ne uitam dupa alte oportunitati si in Bucuresti", adauga Solano.

Dezvoltarea celor patru proiecte din portofoliul Hercesa implica investitii totale de circa 600 de milioane de euro, dezvoltarile urmand sa cuprinda un total de aproape 6.000 de locuinte, conform planurilor initiale ale companiei.

Pe terenul de 13,2 hectare din Ghencea, detinut in coproprietate cu Bluehouse Capital, va fi dezvoltat cel mai mare proiect al Hercesa, format din circa 3.500 de locuinte, in timp ce pe terenul fabricii Spicul vor fi construite circa 800 de apartamente.

"Fabrica Spicul va fi eliberata in luna aprilie a acestui an, dupa care vom incepe lucrarile de demolare. Speram sa putem incepe si lucrarile de constructie in acest an. Parteneriatul cu Bluehouse este foarte productiv si suntem deschisi si pentru alte colaborari pentru proiectele viitoare", spune Solano.

Hotelul Cismigiu va pastra doar fatada

Cel mai mic, dar poate cel mai complicat proiect al Hercesa este cel al Hotelului Cismigiu, aflat in portofoliul companiei de mai bine de trei ani.

"Am supraestimat valoarea cladirii si a trebuit sa schimbam planul initial. In loc de o simpla consolidare, va trebui sa demolam intreaga structura interna a cladirii si vom pastra doar fatada. Speram sa putem incepe lucrarile intr-un timp cat mai scurt", spune Solano.

Cladirea va gazdui viitorul sediu al Hercesa, precum si alte spatii de birouri si apartamente in regim hotelier.

Solano ia in calcul si inceperea unor investitii pe segmentul industrial si pe cel de retail, insa focusul va continua sa fie dezvoltarea proiectelor rezidentiale, care reprezinta 75% din activitatea firmei in Spania.

"In momentul de fata putem spune ca nu este o competitie mare in piata, tinand cont de cererea existenta. In Spania avem un renume si putem concura chiar si cu alte 20 de proiecte, astfel ca nu ne este frica de competitie. Cresterea competitiei este in avantajul clientilor, dar si al nostru", spune Solano. Managerul spaniol apreciaza ca, in ciuda faptului ca se gandesc de doua ori inainte sa semneze contractele, romanii obisnuiesc sa faca achizitiile de locuinte de pe planseta.

"Estimez inca patru-cinci ani buni in ceea ce priveste preturile apartamentelor. Singura problema care influenteaza piata este costul creditelor, care s-au scumpit. Nu se pune problema unei crize ipotecare, tinand cont ca in Romania toate bancile si-au luat precautii la acordarea creditelor si pana acum", adauga managerul de 28 de ani al Hercesa.

Cu toate acestea, Solano mentioneaza si o serie de factori care afecteaza dezvoltarea pietei, precum nivelul ridicat al taxei pe valoarea adaugata.

"Ca dezvoltatori, suferim de diferite probleme, precum legislatia nu foarte clara in multe aspecte ale pietei imobiliare. Totodata, nivelul de 19% al taxei pe valoarea adaugata (n.r. - TVA) este foarte ridicat, tinand cont ca achizitionarea unei locuinte este o nevoie prioritara", spune Solano.

In plus, managerul apreciaza ca numarul oportunitatilor din piata a scazut, tinand cont de preturile ridicate ale terenurilor, iar o parte din loturile disponibile au probleme de natura juridica.

Solano a venit in Romania in 2004, cand avea doar 24 de ani, pentru a pune bazele biroului local si a incepe activitatea firmei. "In aprilie 2004 doi dintre actionarii principali ai Hercesa au venit in Bucuresti pentru a analiza oportunitatile din piata. Dupa aceasta vizita, m-au trimis aici in luna august, desi lucram in firma doar de doua luni", isi aminteste Solano.

Spaniolii, extindere agresiva

Firmele de dezvoltare imobiliara din Spania sunt printre cei mai importanti dezvoltatori de spatii rezidentiale de pe piata locala, jucatori precum Grupo Lar sau Gea Prasa avand in derulare mai multe proiecte de locuinte. "Este dificil sa vii si sa incepi constructiile in Romania. La inceput am facut o serie de greseli, dar ne-am acomodat in piata si ne vom duce proiectele la capat", spune Solano.

Alaturi de Hercesa, Fadesa este un alt important dezvoltator spaniol prezent in Romania, compania anuntand planuri pentru aproximativ 16.000 de locuinte in Bucuresti si Bacau. Totodata, Compania Ibiza Construct se anunta a fi unul dintre cei mai importanti dezvoltatori din nordul Bucurestiului, dezvoltand mai multe proiecte in zone precum Gradina Zoologica, Scoala Americana sau Voluntari.

O alta companie spaniola activa pe piata locala este GEA Prasa care dezvolta doua proiecte imobiliare in Capitala, reprezentand investitii de 300 de milioane de euro.

Pe langa spatii rezidentiale, dezvoltatorii spanioli sunt activi si pe segmentul centrelor comerciale, prin compania Riofisa, care a anuntat doua proiecte de malluri pentru Brasov si Timisoara.

Proiecte pentru aproape 6.000 de apartamente

-Cel mai mare proiect al companiei va fi derulat pe terenul de 13,2 hectare din Ghencea, detinut in coproprietate cu Bluehouse Capital, unde vor fi construite circa 3.500 de locuinte.

-Vivenda Residencias din Titan este cel mai avansat proiect al companiei, lucrarile fiind incepute in luna decembrie a anului trecut. Proiectul va fi format din 1.400 de apartamente, construite in mai multe etape.

-In luna aprilie a acestui an urmeaza a fi eliberata fabrica Spicul din zona Grozavesti, care urmeaza a fi demolata. Hercesa va construi circa 800 de apartamente pe terenul de 1,8 hectare de sub fabrica.

-Cladirea Hotelului Cismigiu, prima achizitie a Hercesa pe piata locala, va gazdui viitorul sediu al companiei, precum si alte spatii de birouri si apartamente in regim hotelier, dupa ce intreaga structura interna a cladirii va fi demolata. Ziarul Financiar

Stadiul lucrarilor ansamblelor imobiliare din Cluj

Ansamblul Sala Sporturilor va fi ridicat pe locul unei foste fabrici

Unele dintre cele mai mari proiecte imobiliare ale Clujului sunt in plina dezvoltare. Fie ca au termen de predare anul acesta, anul viitor sau chiar 2010 santierele ansamblelelor Sala Sporturilor, Bonjour Residence, American Village sau Irish Residence forfotesc de muncitori.

Ansamblul Bonjour ce se intinde pe o suprafata de 6 hectare va avea 1.000 de apartamente, 6.000 de metri patrati de spatii comerciale si 17.000 de metri patrati de birouri. Acum pe spatiul viitoarelor blocuri lucreaza zeci de muncitori, constructia mai multor blocuri fiind deja inceputa. Cinci dintre ele au deja doua sau trei nivele termenul de finalizare al intregului cartier fiind 2010, dar o parte dintre imobile trebuie sa fie finalizate in noiembrie 2008. Blocurile vor contine apartamente de 1 si 5 camere cu suprafete cuprinte intre 37 si 200 de metri patrati.

Aproape in celalalt capat al orasului, in Floresti, constructia primelor case din Cluj-Napoca in stil irlandez a inceput in decembrie 2007. Marginita de doua siruri de blocuri viitoarea colonie irlandeza formata din 36 de case individuale se afla acum doar in stadiul de trasare a perimetrului. Cartierul se intinde pe o suprafata de 1,5 hectare si fiecare casa va avea o suprafata construita de 190 de metri patrati, pe o parcela de teren de 280 mp, iar pretul se ridica la 185.900 de euro varianta semifinisata si 209.300 de euro cea finisata.

Primul cartier in stil american ce se construieste la capatul cartierul Grigorescu pe strada Donath se afla deja intr-un stadiu avansat. Primele apartamente, cele cu panorama cea mai frumoasa au deja acoperis, geamuri si au fost tencuite si izolate. Cu toate acestea drumul pana acolo le da dureri de cap atat celor care si-au cumparat apartamente aici si trec sa vada in ce stadiu sunt cat si celor care locuiesc deja pe strada Donath, multi temandu-se sa mai iasa din curte pentru a nu ramane impotmoliti in noroi. Ansamblul American Village se intinde pe o suprafata de patru hectare, va avea 30 de apartamente cu doua, trei, patru sau cinci camere cu suprafete cuprinse intre 160 si 221 de metri patrati.

Lucrarile la ansamblul Sala Sporturilor ce se construieste pe locul unei foste fabrici au inceput deja. Primul din cele sapte corpuri de cladire este construit deja pana la nivelul al doilea, termenul anuntat pentru finalizarea intregului ansamblu fiind martie 2009. Proiectul include patru blocuri cu trei etaje, doua blocuri cu patru etaje si o cladire cu cinci etaje si mansarda, totalizand 154 de apartamente cu una, doua sau trei camere. Clujeanul

Bucurestiul, cea mai poluata capitala europeana

Nu numai locurile de parcare sunt o problema in Capitala. Bucurestiul este cea mai poluata capitala din Europa. Concluzia apare intr-un studiu realizat de asociatia Eco Europa.

Datele arata ca zilnic respiram cantitati enorme de noxe din cauza numarului mare de masini. Statistica arata ca traficul din Bucuresti produce mai mult de doua milioane de substante daunatoare pentru organism.

Potrivit unui studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in ultimii 50 de ani, la nivel mondial, numarul persoanelor care sufera de astm ori au alergii a crescut de 15 ori. Nici concentratia de oxigen din orasele aglomerate nu este cea optima, fiind cu 30% sub valoarea normala. Calitatea aerului este din ce in ce mai indoielnica si din cauza lipsei de spatii verzi. Potrivit statisticilor, in ultimii 10 ani spatiile verzi au scazut la jumatate.

Daca v-au ingrozit statisticile referitoare la aerul pe care il respirati pe strada, nu va ascundeti in casa. Datele arata ca in interiorul locuintei aerul este de doua pana la cinci ori mai poluat decat cel de afara, iar in fiecare noapte dormim in pat cu 10.000 de acarieni.

Aerul este si mai poluat in preajma fumatorilor. Peste 4.000 de compusi toxici sunt inhalati atunci cand suntem in contact cu fumul de tigara.

Si animalele de companie aduc in casa milioane de microbi. Un sfert dintre romani sunt alergici la pisici iar 14% la caini. Medicii spun ca lipsa aerului curat ii poate face pe oameni depresivi sau irascibili. Realitatea TV

Doar 50% dintre romani au acces la sistemul de apa si de canalizare

Doar jumatate din romani au acces la apa si la canalizare, tara noastra fiind pe locul doi in Europa in ceea ce priveste necesarul de investitii in reteaua de apa si canalizare.

Ministrul mediului, Attila Korodi, a declarat, ieri, ca la nivel national exista 1.300 de statii de epurare, insa 63% nu functioneaza corespunzator. Mai mult, in 47 de localitati, printre acestea numarandu-se Bucuresti, Galati, Tulcea, Craiova si Drobeta-Turnu Severin, apele uzate sunt deversate in natura. „Romania dispune de o retea de canalizare de 18.000 km, insa doar 11,5 milioane de locuitori beneficiaza de aceste servicii. Dintre acestia, 90%, locuiesc in orase, iar 10% la sate“, a spus Korodi. De asemenea, 52% dintre romani beneficiaza de alimentarea cu apa si de canalizare, 16% au doar apa curenta, iar 32% nu au acces nici la alimentare cu apa, nici la canalizare.

Ministerul Mediului si Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor au lansat o schema de investitii de aproximativ 36,6 milioane de euro pentru rezolvarea situatiei legate de lipsa sistemelor de apa si canalizare. Pentru obtinerea fondurilor, autoritatile din localitatile cu pana la 50.000 de locuitori trebuie sa depuna proiecte privind gestionarea deseurilor si gospodarirea apelor uzate. Gardianul

Rechinii imobiliari au pus ochii pe Grindul Chituc de pe Lacul Sinoe

Una din ultimele zone virgine de pe litoralul romanesc al Marii Negre, Grindul Chituc, pare sa-si traiasca ultimele zile de glorie. Mari firme imobiliare au pus deja ochii pe fasia de teren cuprinsa intre Lacul Sinoe si mare, iar ecologistii avertizeaza ca este posibil ca in urmatorii ani sa apara sute de constructii intr-o zona declarata deja „arie protejata“ a patrimoniului universal. Si pentru ca accesul in zona Grindului este destul de dificil pentru utilaje, existand trei variante de drum neamenajat, s-a luat in discutie includerea respectivului perimetru intr-un proiect amplu, finantat de Guvern, care vizeaza consolidarea intregului litoral.

Marti dupa-amiaza, la Primaria din Mihai Viteazul, s-a desfasurat dezbaterea publica pe marginea proiectului drumului de acces prin Grindul Chituc, proiect initiat de Directia Apele Romane Dobrogea Litoral, pentru investitia numita „Lucrari de consolidare si protectie a litoralului pe sectorul Nord-Midia, etapa I“. Pe langa reprezentanti ai DADL, ai Administratiei Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii, ai autoritatilor locale, la dezbatere au fost prezenti trimisii principalelor organizatii ecologice care militeaza pentru pastrarea Grindului drept arie protejata si, in consecinta, lipsita de orice constructie.

Investitia care vizeaza consolidarea digului in zona Gura Portitei – Chituc are drept principal scop evitarea revarsarilor apelor Marii Negre in Lacul Sinoe, fapt care se petrece acum la orice furtuna mai puternica. Iar pentru realizarea digului este nevoie de piatra, ce va fi transportata in regiune cu utilaje grele, pe uscat. Si cum nu exista un drum amenajat care sa suporte un asemenea trafic, autoritatile doresc sa «taie» Grindul cu o sosea. Artizanii viitorului drum spun ca orice zi de intarziere in realizarea acestui dig ameninta cu disparitia, la orice furtuna mai puternica in Marea Neagra, a intregului lac Sinoe si a peste 60.000 hectare de teren agricol, care se iriga in prezent cu apa din lac.

Geologii spun da, ecologistii se opun

Intr-o prima faza, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina - GeoEcoMar din Constanta a efectuat un studiu de impact, care a urmarit gradul de afectare a mediului inconjurator. „Ca urmare a datelor pe care le-am analizat, putem afirma ca impactul asupra mediului va fi temporar si ca odata cu finalizarea lucrarilor nu va mai exista nici un risc pentru speciile din Grindul Chituc. Pentru ca pe timpul consolidarii digului si drumului efectele asupra mediului sa fie minime, am propus o serie de recomandari, cum ar fi informarea muncitorilor cu privire la importanta zonei si realizarea lucrarii in anotimpul rece“, a declarat prof. dr. Marian Traian Gomoiu, reprezentantul GeoEcoMar. Mai mult, specialistii care au realizat studiul de impact spun ca pe timpul construirii drumului, dar si dupa aceea, cand va fi folosit pentru transportul pietrei, s-ar putea produce poluari ale apei lacului Sinoe cu uleiuri si carburanti proveniti de la masinile de mare tonaj care vor traversa grindul.

Pe de alta parte, Razvan Popescu Mirceni, reprezentantul Oceanic Club, spune ca un alt studiu, efectuat de Academia Romana, contrazice raportul GeoEcoMar, deoarece constructia unui nou drum in Grindul Chituc ar distruge ecosistemul si ar afecta ireversibil fauna din lac. Ecologistii spun ca nu s-au analizat efectele neconsolidarii digului, deoarece in trecut lacul Sinoe comunica cu marea si avea apa sarata. Mai mult, din studiu lipsesc informatiile descriptive asupra habitatelor, florei si faunei, iar impactul asupra mediului este subevaluat.

Trimisii ARBDD spun ca, din contra, ei vor avea grija ca drumul sa fie folosit exclusiv pentru lucrarile de consolidare la dig si oricine altcineva care doreste sa-l utilizeze, inclusiv reprezentantii DADL, vor avea nevoie de aprobarea Administratiei.

Nevoia consolidarii digului din zona de nord a litoralului este evidenta, dar se naste intrebarea: este neaparat necesar ca transportul de piatra sa se faca pe uscat? Nu este mai simplu si mult mai economic ca piatra sa fie dusa in zona respectiva cu barjele, pe mare, asa cum se face de-a lungul intregului litoral…?! Ecologistii spun ca solutia transportarii pietrei pe mare era cea mai buna si tocmai pentru ca nu s-a luat in discutie arata ca, de fapt, la mijloc sunt interese imobiliare pe termen lung si ca pana la aparitia primelor constructii in Grindul Chituc nu va mai trece mult timp. Ca viitorul drum care se va construi este o lucrare serioasa o dovedesc caracteristicile sale: se va intinde pe o lungime de 8 km, va avea latimea de 6 metri si o adancime de 1,30 metri, suficient pentru a trece pe acolo cu tancul, nu doar cu un utilaj plin cu piatra. Gardianul

Numarul autorizatiilor pentru cladiri rezidentiale a scazut cu 9,1%

Numarul de autorizatii de constructie pentru cladiri rezidentiale a ajuns in prima luna a anului 2008 la 2.411, in scadere cu 9,1 % fata de aceeasi perioada a anului precedent, potrivit Institutului National de Statistica (INS).

Potrivit INS, in luna ianuarie 2008, s-au eliberat pentru cladiri rezidentiale, 2.411 autorizatii de construire, din care 66,7% sunt pentru zona rurala si 33,3% pentru zona urbana.

Distributia in profil regional evidentiaza o tendinta de scadere a numarului de autorizatii de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale in regiunile de dezvoltare Nord-Est ( -147 autorizatii ), Sud-Est ( -111 autorizatii ), Sud-Muntenia ( -96 autorizatii ), Sud-Vest Oltenia ( -41 autorizatii ), Vest ( -23 autorizatii ) si Centru ( -4 autorizatii ).

In restul regiunilor de dezvoltare s-au inregistrat cresteri ale numarului de autorizatii de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale.

Numarul de autorizatii de constructie pentru cladiri rezidentiale a ajuns anul trecut la 56.618, in crestere cu 10,9% fata de 2006.

In 2007 s-au inregistrat cresteri ale numarului de autorizatii in majoritatea regiunilor de dezvoltare. Cele mai importante cresteri s-au localizat in Bucuresti–Ilfov, unde numarul autorizatii a crescut cu 1.355, in zona Centru cu 1.233 mai multe, Vest cu 976 autorizatii, Nord-Vest cu 825 autorizatii si Sud-Muntenia cu 743 autorizatii. Wall-street

Hercesa: Dupa investitii in terenuri, ne concentram pe dezvoltare

Spaniolii de la Hercesa isi propun ca anul acesta sa inceapa lucrarile de constructie la inca doua proiecte rezidentiale in Capitala.

Compania spaniola Hercesa, prezenta pe piata locala din anul 2004, este implicata in dezvoltarea mai multor proiecte rezidentiale in Capitala, precum si in reabilitarea fostul hotel Cismigiu, care va fi transformat intr-un imobil de aparthotel.

"Incercam sa fim implicati in toate etapele dezvoltarii imobiliare. In plus, este si mai rapid dar si mai ieftin in acest mod", afirma Alejandro Solano, directorul general al Hercesa Romania, intr-un interviu acordat revistei Business Construct. Spaniolii au in Romania 21 de angajati, numarul acestora urmand sa creasca simtitor, pe masura ce vor incepe lucrarile la toate proiectele din portofoliul Hercesa. "Cand am inceput activitatea, eram patru oameni, iar la inceputul lui februarie eram 18, cu trei mai putin decat in prezent.

Firma are in Spania peste 500 de angajati care ne sustin la randul lor activitatea", spune Solano.

Cel mai avansat proiect al companiei este ansamblul rezidential Vivenda Residencias, dezvoltat in Titan, la care lucrarile de constructie au inceput in luna decembrie a anului trecut.

Terenul din Titan pentru acest proiect a fost cumparat in anul 2005, lotul fiind compus din doua bucati de cate trei hectare fiecare. Vivenda va cuprinde 1.400 de locuinte, dezvoltate in mai multe etape.

Firma s-a concentrat in primii trei ani pe stabilirea biroului local, studierea pietei si achizitiile de terenuri, in fiecare an fiind cumparata o noua proprietate. "In 2007 am inceput activitatea in fata publicului prin inceperea constructiilor si a vanzarilor la proiectul Vivenda, iar in acest an ne propunem sa mai lansam alte doua proiecte, atat pe partea de vanzari, cat si pe cea de constructie".

Dupa ce in primul an de pe piata - 2004 - Hercesa a cumparat Hotelul Cismigiu din centrul Capitalei si in 2005 a preluat terenul din Titan, achizitiile au continuat si in 2006, cand a fost cumparat terenul fabricii Spicul din zona Grozavesti, pentru ca anul trecut sa fie cumparat cel mai mare lot din portofoliul spaniolilor, in Ghencea, cu o suprafata de 13,2 hectare. "Cele patru proprietati au implicat investitii initiale de 60 de milioane de euro. Vom continua sa facem achizitii si ne concentram pe zonele in care este cerere mare si venituri pe masura", spune Solano.

Dezvoltarea celor patru proiecte din portofoliul Hercesa implica investitii totale de circa 600 de milioane de euro, dezvoltarile urmand sa cuprinda un total de aproape 6.000 de locuinte, conform planurilor initiale ale companiei.

Pe terenul de 13,2 hectare din Ghencea, detinut in coproprietate cu Bluehouse Capital, va fi dezvoltat cel mai mare proiect al Hercesa, format din circa 3.500 de locuinte, in timp ce pe terenul fabricii Spicul vor fi construite circa 800 de apartamente.

Cel mai mic, dar poate cel mai complicat proiect al Hercesa este cel al Hotelului Cismigiu, aflat in portofoliul companiei de mai bine de trei ani.

"Am supraestimat valoarea cladirii si a trebuit sa schimbam planul initial", spune Solano. Firmele de dezvoltare imobiliara din Spania sunt printre cei mai importanti dezvoltatori de spatii rezidentiale de pe piata locala, jucatori precum Grupo Lar, Fadesa sau Gea Prasa. Ziarul Financiar

Repere de pret confuze pe piata apartamentelor vechi

Considerate de analisti „cenusaresele“ rezidentialului, apartamentele vechi continua sa se vanda, iar preturile cresc periodic. Valoarea acestora a pierdut insa, de mult, contactul cu realitatea.

Brokerul imobiliar Cristian Farcas, de la agentia de consultanta in real estate City Expert, spune ca a intermediat, recent, vanzarea unui apartament vechi cu doua camere, amplasat intr-un bloc din apropierea Pietei Unirii din Capitala, pe bulevardul Decebal. Suma de achizitie a fost de 180.000 de euro. Acelasi apartament are o valoare de impozitare, potrivit evaluarilor anuale ale Societatii Generale a Expertilor Tehnici (SGET), de maximum 109.000 de euro. Si asta doar in cazul in care este construit dupa 1990 si are imbunatatiri.

Desi expertiza SGET nu poate fi o baza de raportare, conform directorului SGET, Gheorghe Florea, fiind destinata notarilor, pentru ca acestia sa poata calcula diferitele taxe aplicate tranzactiilor imobiliare, diferenta de aproape 80.000 de euro este ingrijoratoare. Ea poate reprezenta un indiciu in ceea ce priveste instalarea unei „bule imobiliare“ pe piata apartamentelor vechi.

Sustinute de cerere, care apare, pentru majoritatea celor implicati, ca fiind doar potentiala, dar si de alte mecanisme mai putin oneste, preturile locuintelor din imobilele vechi au crescut, anul trecut, cu pana la 5.000 de euro lunar. „E greu de spus daca ne aflam intr-o bula imobiliara. Cred ca preturile pentru apartamentele vechi sunt umflate artificial, dar in mod normal, daca se vor livra odata pe piata proiectele noi de care se vorbeste atat, probabil ca situatia se va regla, in sensul ca cererea pentru apartamentele vechi va scadea si se va indrepta catre cele noi“, spune, pentru Capital, Sorin Lacusta, senior real estate broker in cadrul departamentului de vanzari rezidentiale al companiei imobiliare Regatta. Urmand logica sa, scaderea cererii ar urma sa conduca, pana la urma, si la diminuarea preturilor cerute pentru apartamentele vechi. In cazul celor cu doua camere, acestea au inceput sa treaca de 100.000 de euro in majoritatea zonelor bune din Capitala.

Analistul imobiliar Radu Zilisteanu nu crede ca sunt intrunite toate conditiile ca piata sa intre intr-o bula imobiliara. „E drept ca unii cred ca am intrat intr-un bubble imobiliar. Eu nu sunt foarte convins de acest lucru. Ganditi-va numai la investitiile care se anunta. Chiar credem ca acei dezvoltatori baga atatia bani intr-un sector aflat in pragul colapsului? E drept ca pe piata apartamentelor vechi ar putea sa apara scaderi de preturi, dar asa ar fi si normal“, crede acesta.

Expertiza SGET se realizeaza in urma unei evaluari bazate pe criterii concrete ce tin de zona, etaj, imbunatatiri si vechime a imobilului. Preturile ce apar in aceste expertize stabilesc valoarea minima de impozitare a locuintelor, in cazul vanzarii preturile fiind invariabil cu cel putin 30% mai mici decat preturile reale de vanzare.

Concurenta intarziata din partea proiectelor noi

Cat de aproape sunt, insa, preturile cerute si, de multe ori, obtinute pentru locuintele din blocurile vechi? Cert este ca cerere exista si ca acestea se vand, iar avantajul lor suprem e disponibilitatea imediata. Mai mult, cu ce alta oferta concreta se pot confrunta aceste preturi in conditiile in care locuintele din proiectele noi nu sunt finalizate? „Romanii prefera sa se mute imediat si nu vor sa astepte cateva luni sau cativa ani, asa cum se intampla in cazul apartamentelor din noile ansambluri rezidentiale. Insa, devine absurd ca, de exemplu, se poate gasi in Corbeanca un apartament cu trei camere la mai putin de 100.000 de euro, deci mai ieftin decat unul cu doua camere din Drumul Taberei sau Titan“, afirma Sorin Lacusta.

Despre apartamentele vechi, opiniile raman impartite. Cei care vand spera ca preturile sa creasca, iar cei care cumpara sustin aceste majorari prin simpla achizitie, desi, evident, isi doresc ca sumele cerute sa fie mai mici. Toata piata apartamentelor vechi se afla, astfel, intr-un cerc vicios. Solutia pare a fi una singura. „Finalizarea ansamblurilor de locuinte noi se amana la nesfarsit si acest lucru sustine scumpirile locuintelor vechi. Anul trecut, au fost livrate sub 1.000 de apartamente noi. Ce inseamna asta pentru piata? Absolut nimic. Cand vom putea vedea oferte serioase atunci vom putea vorbi de modificari pe piata“, declara Radu Zilisteanu.

Un motiv de scadere a cererii, si, respectiv, a preturilor ar putea fi noile regelmentari ale BNR, care au determinat unele banci comerciale sa limiteze posibilitatile de obtinere a unui credit ipotecar. Cresterea dobanzii de referinta sau micsorarea gradului de indatorare sunt masuri care pot frana, intr-o oarecare masura, achizitiile si conduce la o stagnare a pietei. Pe de alta parte, respectand traseul curent, preturile cerute pentru apartamentele noi ar putea, in absenta unei concurente concrete din partea celor noi, sa se majoreze si in acest an cu 10%-30%.

«Cred ca preturile pentru apartamentele vechi sunt umflate artificial...» Sorin Lacusta, senior real estate broker Regatta. Capital

2008, anul corectiilor la pretul caselor?

Pretul locuintelor de pe piata imobiliara din Romania ar putea suferi anumite corectii in acest an, sub forma de scaderi usoare pe anumite perioade, pe fondul crizei financiare globale, care a avut repercusiuni si in mediul de afaceri roman, a declarat Sergiu Oprescu, presedintele executiv al Alpha Bank Romania, in cadrul seminarului “Cum schimba miliardele de euro de pe plansa fata oraselor?”, organizat de Business Standard in parteneriat cu agentia imobiliara Casa Voastra si sponsorizat de casa de avocatura Schoenherr si Asociatii.

Potrivit lui Oprescu, criza de lichiditate si volatilitatea cursului valutar din Romania de la inceputul lui 2008 se va reflecta si asupra creditului ipotecar. Doar 10-12% din totalul populatiei pot accesa credite pentru locuinte, spune Ioan Bejan, directorul de dezvoltare al Raiffeisen Banca pentru Locuinte. Doar 0,5-0,8% dintre romanii imprumutati au probleme in a-si plati ratele lunare la banca ulterior accesarii creditului.

Capitala Romaniei este pe ultimul loc, in tara, la numarul de locuinte noi la mia de locuitori, a declarat ieri Ioan Bejan, director de dezvoltare al Raiffeisen Banca pentru Locuinte, la seminarul “Cum schimba miliardele de euro de pe plansa fata oraselor”, organizat de Business Standard. In Bucuresti se livreaza anual 1,2-1,3 locuinte la mia de locuitori, fata de 1,7 - media la nivel de tara, si 4,8 locuinte la mia de locuitori - media europeana. Nici una dintre tarile vecine nu livreaza mai putin de trei locuinte pe an la mia de locuitori. Romania este pe ultimul loc in Uniunea Europeana si in ceea ce priveste suprafata locuibila. Aceasta este sub 20 de metri patrati pe cap de locuitor.

Majoritatea romanilor sunt proprietari, in timp ce in vestul Europei, intre 35% si 55% dintre locuitori stau cu chirie. In prezent, Romania dispune de 380 de unitati locative la mia de locuitori, in timp ce media europeana este de 470 de locuinte la mia de locuitori. Necesarul locativ identificat de jucatorii din piata se ridica la circa un milion de unitati locative.

CERERE

“Problema este ca cererea solvabila este de doar 12% din cele un milion de locuinte la nivel de tara”, a mentionat Ion Radu Zilisteanu, purtator de cuvant al Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI). Din cererea solvabila fac parte, in principal, romanii din clasa medie. Marian Micu, directorul general al agentiei imobiliare Casa Voastra, a identificat clasa medie ca fiind romanii cu venituri ce nu depasesc 1.200 de euro.

Piata imobiliara romaneasca este afectata de lipsa infrastructurii, precum si de capacitatea redusa a constructorilor, motive care vor mentine ridicate preturile apartamentelor in urmatorii doi-patru ani, a declarat Reuven Havar, CEO al dezvoltatorului israelian AFI Europe Romania.

“Nu exista o putere a constructorilor nici pe piata privata, nici pe cea publica si, in plus, dezvoltatorii se lovesc de numeroase restrictii referitoare la retelele de drumuri si de electricitate. Aceste probleme au efecte dramatice asupra proiectelor aflate in curs de derulare”, a afirmat Havar. El a precizat ca, in absenta unor solutii pentru infrastructura, exista riscul ca zeci de proiecte imobiliare anuntate sau aflate in desfasurare sa nu mai fie construite sau sa sufere amanari foarte mari ale termenelor de finalizare.

Preturi

Potrivit lui Antonio Zarnescu, directorul comercial al GEA Prasa Internacional, in 2006, valoarea lucrarilor de constructii, incluzand piata neagra si constructiile in regie proprie, s-a apropiat de 12 miliarde euro, din care valoarea lucrarilor executate in antrepriza reprezinta aproximativ 79%.

“Avand in vedere cresterea prognozata a preturilor la materiale de constructii si la manopera, necesarul de investitii pentru a acoperi cererea actuala ajunge la circa 70-100 miliarde euro”, sustine Zarnescu.

Deocamdata, o treime din totalul cererii de apartamente vine din partea fondurilor de investitii, care vor sa exploateze decalajul dintre cerere si oferta, lucru care, in timp, ar putea adanci dezechilibrul de pe piata, a adaugat reprezentantul Alpha Bank. Din perspectiva Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL), legislatia deficitara din domeniul urbanismului afecteaza in mod dezastruos dezvoltarea businessului imobiliar.

“O ducem foarte prost in domeniul legislatiei urbanismului, care, nefiind parte a acquis-ului comunitar, a fost complet neglijata, ceea ce a dus la o oarecare libertate preferata uneori de dezvoltatori”, a afirmat Gheorghe Patrascu, directorul general al directiei de dezvoltare regionala a MDLPL. Sebastian Gutiu, managing partner la casa de avocatura Schoenherr si Asociatii, se asteapta, in perioada ce urmeaza, la asocieri tot mai dese intre proprietarii de teren si dezvoltatori, pentru noi constructii imobiliare.

High-light

-In Bucuresti, se livreaza anual 1,2-1,3 locuinte la mia de locuitori
-Pretul locuintelor va suferi anumite corectii in 2008, sub forma de scaderi usoare ale pretului pe anumite perioade
-Piata imobiliara romaneasca este afectata de lipsa infrastructurii si a consctructorilor de
-Necesarul de investitii in locuinte, pentru a acoperi cererea actuala, ajunge la circa 70-100 miliarde euro

"Exista riscul ca zeci de proiecte sa nu mai fie construite sau sa sufere amanari ale termenelor de finalizare" Reuven Havar CEO AFI Europe

"Cererea solvabila pentru credite ipotecare este de doar 12% din necesarul de un milion de locuinte" Ion Radu Zilisteanu purtator de cuvant la ARAI.

Pretul mare al locuintelor vechi, influentat de nefinalizarea la timp a proiectelor noi

Pretul mare si uneori speculativ al locuintelor vechi este sustinut printre altele de nefinalizarea la timp a proiectelor noi anuntate pe piata, de nivelul ridicat al cererii, dar si de unele aspecte financiare cum ar fi cursul valutar si dobanzile, sustine presedintele ANEVAR, Adrian Vascu.

"Infuzia de bani din partea bancilor si oferta larga a creditelor au sustinut cresterea preturilor pe piata imobiliara. In acelasi timp, raritatea locuintelor, dorinta si puterea efectiva de cumparare, nivelul cererii, durata necesara finalizarii unui proiect imobiliar si anumite aspecte financiare au sustinut pretul ridicat al locuintelor vechi", a declarat, marti, presedintele Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR) la un seminar pe teme imobiliare.

Acesta a mai spus ca nerealizarea proiectelor noi pe anul 2007 a fost in proportie de circa 40%, iar populatia este tot mai disperata sa se mute intr-o casa proprie.

"In conditiile in care o parte din apartamentele noi nu sunt finalizate la timp, iar romanii vor cu tot dinadinsul sa fie proprietari si sa isi cumpere o locuinta, singura varianta a ramas piata caselor vechi. In timp, aceasta situatie se va schimba", este de parere Adrian Vascu.
Potrivit directorului ANEVAR, puterea de cumparare, certificatul de performanta energetica, exigenta cumparatorilor, moficarea ofertei si evenimentele de pe piata bancara vor influenta valoarea pretului apartamentelor vechi in timp.

"Cei care au cumparat locuinte au avut in vedere si echilibru relativ intre chirie si rata lunara in cazul contractarii unei locuinte. Multi au ales sa sustina rata care era relativ egala sau chiar mai mica decat chiria pana in prezent. Totusi, sunt convins ca odata cu scumprea creditelor si implicit cu cresterea ratelor, chiriile nu vor avea aceeasi crestere, iar multi se vor reorienta", a adaugat reprezentantul ANEVAR.

Vascu mai spune ca pe viitor este posibila o plafonare a preturilor de vanzare a proprietatilor vechi datorita redefinirii segmentului cererii de locuinte de pe aceasta piata.

Potrivit acestuia, printre asa-zisele defecte ale apartamentelor vechi se numara cheltuielile mari de intretinere, cheltuielile ridicate de reparatii, dar si suprafatele inadecvate. "Clasa medie va face tot mai multe investitii pe piata imobiliara ceea ce va duce la plafonarea locuintelor vechi si implicit a preturilor pentru acestea", este de parere presedintele Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania. Wall-street

Operatiunea "Pamant pentru Ford"

ARIS testeaza piata doljeana pentru terenurile dorite de furnizorii Ford. Primele localitati vizitate sunt Filiasi si Caracal. Proprietarii de terenuri se intrec in oferte, intuind ca se pot imbogati nesperat peste noapte. Companiile care lucreaza pentru Ford cauta suprafete compacte, cu acces la strada si cu posibilitati de racordare la utilitati.

Patru mari companii furnizoare de componente auto pentru Ford si-au anuntat intentia de a-si deschide fabrici in apropierea Craiovei, a anuntat recent Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS). Potrivit acesteia, investitorii cauta suprafete de teren cuprinse intre doua si sase hectare, compacte, fara probleme de contaminare, cu acces usor la un drum national sau judetean. De asemenea, locatia trebuie sa fie usor racordabila la utilitati (gaz, apa, canalizare, energie electrica) si, dupa caz, sa aiba acces la calea ferata. Amplasamentul viitoarei fabrici nu trebuie sa fie la mai mult de 40-50 de kilometri de Craiova. Reprezentantii ARIS sustin ca au primit raspunsuri negative de la autoritatile locale. „De o buna bucata de timp am transmis solicitarile catre Consiliul Judetean Dolj si cateva primarii. Raspunsul a fost ca nu exista terenuri in proprietatea lor care sa raspunda necesarului investitorilor. Primarii din Filiasi si Caracal ne-au contactat pentru a ne invita acolo, dar cele doua terenuri oferite nu corespundeau cerintelor“, a precizat Monica Barbuletiu, presedinta ARIS.

Primarii din cele doua localitati mentionate au confirmat discutiile purtate cu reprezentantii ARIS. „Au venit niste domni care spuneau ca vor terenuri pentru o firma din Spania ce produce componente pentru Ford. Au vazut locatia si au spus ca revin“, a declarat Gheorghe Anghel, primarul din Caracal. Edilul-sef sustine ca terenul vizat de investitori este proprietatea Consiliului Local (CL) Caracal.

Chilipir la Filiasi

Spre deosebire de localitatea olteana, toate terenurile vizate de investitori la Filiasi sunt in proprietate privata. „Mai multe firme sunt interesate sa investeasca la Filiasi, asa incat avem in vedere mai multe locatii. Exista societati care vor 500 de metri patrati construiti si 1.000 - 1.500 de metri patrati de teren, dar si firme mai mari, care doresc de la doua la sase hectare de teren. Una dintre locatii le-a placut celor de la ARIS, pentru ca terenul este plat, are utilitatile aproape si are deschidere atat la un drum european, cat si la calea ferata“, a declarat primarul Nicolae Stancioi. Locul de care vorbeste primarul se intinde compact pe sase hectare, chiar la iesirea din Filiasi, in dreptul bornei care marcheaza intrarea in localitatea Tantareni si judetul Gorj. Potrivit primarului Stancioi, raza administrativa a orasului se intinde dincolo de borna de judet, iar proprietarii terenului sunt din Filiasi. „Am purtat deja primele negocieri cu cei 15 proprietari din zona. Oamenii vor sa vanda terenul motivand cheltuielile mari cu infiintarea si intretinerea culturilor agricole. Preturile se incadreaza intre unu si trei euro pe metrul patrat“, a afirmat Stancioi. La preturile vehiculate de primar, intreaga suprafata nu ar costa mai mult de 180.000 de euro. Avand in vedere amplasamentul si deschiderea, plus faptul ca are iesire la drum european si cale ferata, este un chilipir pentru un investitor potent financiar.

Mergand pe firul povestii, am aflat ca acei 15 proprietari nu mai sunt, de fapt, 15. Mai mult de jumatate din teren (3,18 hectare) a fost cumparat in ultimii ani de Ion Serban, un localnic care are in oras o mica afacere cu frigidere. Unul dintre cei care i-au vandut pamantul este chiar actualul viceprimar, Paul Tudorica. „Am avut un hectar de teren in zona. L-am vandut in urma cu cativa ani lui Serban, care mi-a dat pe el o combina frigorifica si doua frigidere“, a spus viceprimarul.

Actualul proprietar al terenului, Ion Serban, s-a suparat foc cand a auzit de pretul oferit de primar. „Nu stiu despre ce este vorba, eu nu am fost la nici o negociere. Cat a zis primarul? Trei euro? Cu trei euro sa-l vanda el pe-al lu’ tac-su! Eu sunt in tratative cu o firma importanta din Bucuresti, careia i-am cerut 20 de euro pe metrul patrat. Acum o sa cer 50 de euro pe metrul patrat. Eu sunt in varsta, nu prea mai am ce face cu banii. Macar daca vand pamantul sa pot sa le iau copiilor case si masini. Nu ma aplec eu pentru trei euro. Daca ar fi trei euro, as cumpara eu pamantul pana la Tantareni, ca mai am ceva bani pusi deoparte“, a spus Serban.

Proprietarii salta preturile

Posibilii investitori au vizitat mai multe locatii in Filiasi. Mai exista aproximativ 27.000 de metri patrati pe locatia fostei Intreprinderi de Utilaje si Piese de Schimb (IUPS) Filiasi, din care 7.000 de metri patrati suprafata construita, aflata acum in proprietatea SC Gidazi SRL Filiasi. „Noi avem teren ocupat cu hale industriale, cu toate utilitatile. Cu o mica renovare si instalarea utilajelor necesare s-ar da drumul la productie. Inca nu ne-am gandit la un pret, pentru ca nu avem o presiune sa vindem. Daca vom avea vreo oportunitate, vom face o evaluare“, a declarat Gigi Zimtea, patronul firmei.

Alta locatie, cu deschidere la calea ferata, se afla intre TMC si UM Filiasi. „Noi putem oferi 10.000 mp de constructii si 30.000 mp liberi. Nu stiu cat costa terenul in zona. Primarul stie mai bine. Probabil ca doi-trei euro pe metrul patrat, asa cum spune el“, a declarat Ilie Popescu, directorul UM Filiasi. Si Domarcons Craiova are teren aici, chiar peste calea ferata de statia CFR. Cand a auzit pretul indicat de primar, directorul Domarcons, Dan Dumitru, a inceput sa rada. „Poate terenul altora sa fie trei euro. Eu chiar de la primar stiu ca in zona unde avem noi este 30 de euro/mp“, a spus acesta.

Agentiile imobiliare dau si ele un pret de referinta mult mai mare decat cel anuntat de primar. „Agentia noastra a vandut de curand un teren in zona la pretul de 20 de euro pe metrul patrat“, a spus un angajat al Agentiei Carmen. La un pret mediu de 15 euro pe metrul patrat, terenul de la marginea orasului ar valora nu 180.000 de euro, ci 900.000 de euro. Numai Ion Serban ar baga in buzunar peste 450.000 de euro.

Perspective la Malu Mare

Alta locatie pretabila la investitii se afla in localitatea Malu Mare, la cativa kilometri de Craiova. Furnizorii ar fi mai aproape de uzina Ford, insa, din pacate, preturile sunt mai mari, iar utilitatile sunt in prezent doar o poveste. Potrivit primarului localitatii, Alexandru Dicu, in viitorul apropiat, zone limitrofe cum ar fi aria magazinului Selgros si zona comuna cu Ghindeni ar putea beneficia in curand de utilitati din finantari UE. „Avem mai multe studii de fezabilitate pentru a introduce utilitati in unele zone, pretabile la investitii de acest gen. Ulterior, proprietarii isi pot vinde mai bine terenul. Avem un proiect comun Malu Mare - Carcea - Ghindeni pentru introducerea de retea de apa, canalizare si statie de epurare, costurile fiind estimate la sase milioane de euro. De asemenea, cu Ghindeni si Teasc avem alt proiect (estimat tot la sase milioane de euro) pentru a introduce gaze intr-o zona comuna si a construi acolo o groapa ecologica de gunoi“, a declarat Dicu.

Ramane de vazut daca aceste proiecte se vor si materializa si, daca da, cum vor influenta ele pretul terenurilor din zona. Potrivit primarului, in prezent, terenul se vinde cu 100-150 de euro metrul patrat. Depinde de zona, pentru ca agentiile imobiliare dau alte preturi. „Avem terenuri de vanzare in zona Selgros la preturi cuprinse intre 50 si 70 de euro pe metrul patrat“, a informat o angajata a agentiei Ave Maria. Gazeta de Sud

Turnuri gemene in centrul Clujului

Autoritatile locale au dat ieri unda verde unor proiecte imobiliare legate de ridicarea a trei blocuri-turn de cate 30 si 35 de etaje.

In urmatorii trei ani, panorama orasului Cluj-Napoca ar putea arata precum cea a unei adevarate metropole. Odata cu finalizarea lucrarilor la zgarie-norii din centru, orasul de la poalele Feleacului va deveni un concurent serios al Bucurestiului.
La sedinta de ieri a consiliului local, doua proiecte imobiliare de blocuri-turn au primit unda verde. Firma Sigma Center, controlata de omul de afaceri Arpad Paszkany, va ridica, aproape de centrul orasului, la intersectia dintre strazile Observator si Republicii, doua turnuri gemene de cate 35 de etaje.

"In partea inferioara a turnurilor, va fi un hotel de cinci stele peste care se vor suprapune spatii de birouri, iar in partea superioara, locuinte de lux, de tip business. Vor fi cate patru locuinte a cate 150 de metri patrati", explica Sorin Scripcaru, arhitectul care se ocupa de proiect. La subsol va fi o parcare pe trei niveluri, cu o capacitate de peste 1.400 de locuri. Investitia totala ajunge la peste 140 milioane de euro, iar lucrarile vor incepe anul acesta. "In circa trei ani, ar putea fi finalizate ambele turnuri", apreciaza Sorin Scripcaru.

Inflatie de blocuri-turn

Pe acelasi versant al Dealului Feleacului, dar de cealalta parte a Caii Turzii, firma israeliana Carmel a primit aprobarea sa ridice un cartier cu peste 1.500 de locuinte. Proiectul include si trei blocuri-turn, doua de cate 24 de nivele, iar unul de 30. „In doi ani vor fi finalizate turnurile, intregul cartier putand fi terminat etapizat in cinci ani", sustine Bianca Pavel, office-manager la firma de proiectare Arhimar.

Pe de alta parte, in cartierul de vest Manastur, firma Tower a demarat deja constructia a trei turnuri cu cate 18 etaje pentru locuinte, iar in zona Somes - strada Constanta, se vor ridica alte trei cladiri de birouri de peste 25 de etaje.
»In partea inferioara a turnurilor, va fi un hotel de cinci stele peste care se vor suprapune spatii de birouri, iar in partea superioara, locuinte de lux, de tip business; Sorin Scripcaru, architect. Adevarul

Anca Ioan, CEO Tiriac Holdings: Pretul terenurilor poate scadea

CEO-ul Tiriac Holdings spune ca sunt semnale ca speculatorii se retrag

Pretul terenurilor ar putea sa scada in a doua jumatate a anului pe fondul iesirii investitorilor speculativi, sustine Anca Ioan, directorul executiv (CEO) al Tiriac Holdings, unul dintre cele mai puternice grupuri din Romania, cu investitii de circa 2 mld. euro in imobiliare.

"Datorita contextului mondial, multi dintre acesti investitori speculativi au inceput sa se retraga, lucru care s-a vazut si in cursul de schimb. Speram ca aceasta retragere sa duca la normalizarea pietei, ceea ce foarte probabil va insemna o scadere a preturilor terenurilor in anumite locatii, unde ele erau nejustificat de mari, raportat la potentialul de dezvoltare al zonei", a spus Anca Ioan intr-un interviu acordat ZF.

Tiriac se numara printre investitorii care au achizitionat suprafete importante de terenuri in ultimii ani, avand in prezent in portofoliu peste 2 mil. mp. In aceste conditii, a continuat Anca Ioan, activitatea imobiliara va creste insa intr-un ritm normal.

"Anul trecut, datorita intrarii de capital in activitatea imobiliara am vazut o crestere a preturilor terenurilor de la o zi la alta cu 10-20%. Unele terenuri au ajuns sa-si dubleze valoarea in interval de doua - trei luni fara o justificare serioasa, ci pur si simplu pentru ca erau bani disponibili pentru investitii".

Declaratiile Ancai Ioan vin in contextul in care in ultima perioada au aparut in media opinii drastice conform carora ar putea urma o prabusire a pietei imobiliare. Astfel, omul de afaceri Dinu Patriciu, presedintele Rompetrol, sustine ca pe langa scaderea preturilor terenurilor am putea asista si la diminuarea brusca a pretului la case si apartamente.

Actorii din piata imobiliara vad insa cresteri in continuare.

"Piata imobiliara este legata in primul rand de cererea locala, care in Romania este la fel de buna ca si in 2007. Criza de pe pietele financiare internationale are ca efect scaderea capitalului disponibil pentru investitii care va aduce o intarziere in derularea unor investitii si in piata din Romania. Eu cred insa ca aceasta este o problema de conjunctura care nu poate dura mai mult de cateva luni", spune Bogdan Georgescu, managing partner al companiei de consultanta imobiliara Colliers International.

Cel mai mare proiect imobiliar derulat de Tiriac este cel de la Otopeni, care va necesita investitii de un mld. euro. In total investitiile holdingului de firme detinut de omul de afaceri Ion Tiriac vor ajunge la 2 mld. euro, in cinci ani, in imobiliare.

"Deocamdata nu intentionam sa vindem niciun teren, uitandu-ne in continuare la achizitii, in functie de oprtunitatea dezvoltarii unor noi proiecte", spune Anca Ioan.

Alaturi de imobiliar, grupul Tiriac mai cuprinde activitatile de import, distributie si retail de masini, activitatile derulate de companiile din sectorul financiar, cum ar fi Allianz-Tiriac sau Tiriac Leasing, dar si businessuri mai mici precum activitatea de transport aerian de business si VIP, Tiriac Air. Cifra de afaceri consolidata la nivelul intregului grup de firme este estimata la 900-1 mld. euro in 2007. Cea mai mare activitate generatoare de venituri este cea auto, in conditiile in care imobiliarele sunt in stadiul de investitii.

"Pentru anul 2007, la nivelul distributiei de masini, de exemplu, am avut o cifra de afaceri de 550 mil. euro, iar pe partea de retail, aceasta s-a situat spre 400 mil. euro", spune Ioan.

Brandul cu cele mai mari vanzari este Ford, care nu a fost influentat de investitia de la Craiova. Cresterea pe aceasta marca a fost de circa 30%, pana la circa 16.000 de unitati in 2007.

"Noi ne asteptam la o continuare a cresterii pietei auto, dar mai moderata ca in anii trecuti, undeva la 10-20%. Experienta din anii precedenti arata ca luna ianuarie urmeaza acelasi tipar, cu o crestere mai accentuata, in timp ce lunile de vara aduc o temperare normala a vanzarilor, spune Ioan. Ziarul Financiar

Tun de 2 milioane de euro la Carbunesti

Pretul unei pasuni de 10 hectare de pe raza unui sat din orasul Targu-Carbunesti a cunoscut cresteri uimitoare. In doar doua luni de zile, terenul, care initial a fost vandut de Primaria Targu-Carbunesti cu putin peste patru miliarde de lei vechi unei persoane fizice, a fost revandut unei firme cu suma de 62 miliarde de lei vechi, adica echivalentul a 33 de apartamente cu doua camere in centrul municipiului Targu-Jiu.

Un tun imobiliar, asa se poate numi tranzactia facuta de catre o persoana fizica pe spinarea carbunestenilor. Fireste, girantul acestei afaceri este nimeni altul decat fostul primar al orasului, Toader Pasti Cristian cel care a vandut terenul in calitate de reprezentant al Primariei Targu-Carbunesti. Cu alte cuvinte, in data de 16 aprilie a anului trecut, Constantin Ortan din Campina, judetul Prahova, ajungea sa cumpere un teren pasune in suprafata de o suta de mii de metri patrati, adica zece hectare. La vremea respectiva, terenul cu pricina a costat 423.500 lei, adica 4,2 miliarde de lei vechi. Contractul de vanzare-cumparare a fost semnat si parafat de catre edilul Toader Pasti Cristian, fiind autentificat la cabinetul notarial din localitate.

2 milioane de euro dupa doua luni

Investitia facuta de catre persoana fizica avea sa fie una de miliarde de lei. Astfel, Constantin Ortan a decis sa vanda terenul cumparat de la Primaria Targu-Carbunesti la mai putin de doua luni si jumatate distanta de la data achizitiei. In consecinta, in a cincea zi a lunii iulie 2007, Ortan vinde catre SC Soceram SA din Bucuresti terenul pentru suma de doua milioane de euro, echivalentul a 6.260.000 lei, adica 62 miliarde de lei. Aici ar mai fi de spus ca in luna iunie a anului 2006, fostul prefect Toni Mihail Grebla intentiona sa aduca o firma care, la vremea respectiva, oferea 1000 de euro pentru un hectar in aceeasi zona, suma considerata „mult peste pretul terenului agricol in zona”. Cu alte cuvinte, la vremea cu pricina, pretul zonei era cam de 0,10 euro, adica doar zece centi pentru un metru patrat. Desi in zona respectiva nu a fost construit nici un Mall sau alte utilitati care sa-i ridice valoarea, pretul unui metru patrat a crescut de 200 de ori, ajungand de la zece centi pentru un metru patrat la 20 de euro metru patrat. In opinia lui Marius Draghia, administrator al companiei imobiliare „Casa Draghia”, o astfel de crestere este imposibila chiar si in municipiul Targu-Jiu.

Suspiciuni peste suspiciuni

Terenul situat in zona satului Cojani a starnit pentru prima data interesul fostului prefect de Gorj, Toni Mihail Grebla. Acesta intentiona sa aduca aici, chipurile, un investitor anonim ce avea sa faca o ferma de vaci cu lapte. Dezvaluirile din presa, care faceau referire la o afacere suspecta, au schimbat lucrurile, Grebla ramanand cu buza umflata. La scurta vreme, acelasi teren starnea interesul altor persoane, ajungand sa fie cumparat de catre o persoana fizica din Campina. In plus, portiuni din terenul situat in zona respectiva sunt revendicate de catre urmasii lui Vlad Magheru, descendent din linia genealogica a generalului Gheorghe Magheru.

Afacere cu iz de fost SRI-ist

Pe de alta parte, angajati ai Primariei Targu-Carbunesti spun ca fostul sef al Serviciului Roman de Informatii (SRI) Gorj, Ion Faget, este cel care vine la primarie pentru a aduce documentatiile necesare continuarii afacerii pe care SC Soceram SA Bucuresti intentioneaza sa o faca pe terenul cumparat cu doua milioane de euro. In alta ordine de idei, Constantin Ortan este asociat la firma Ekomin SRL care are ca obiect de activitate „intermedieri in comertul cu combustibili, minerale si produse chimice pentru industrie”. Pare insa ca acesta s-a reprofilat la capitolul intermedieri trecand de la produse chimice la terenuri. Ramane insa intrebarea cum valoarea unui teren a reusit sa ajunga la 62 de miliarde de lei vechi de la patru miliarde de lei vechi in doar doua luni si jumatate? Impact in Gorj

Romanii fac credite in Italia pentru a-si cumpara o casa in Romania

Romanii care muncesc in Italia iau credite pentru a-si cumpara case in Romania. Zeci de romani au inceput deja sa contracteze astfel de imprumuturi, intermediate de o firma de asistenta financiara, condusa tot de un roman.

Multi dintre ei si-au luat deja apartamente sau case aici in tara pe baza contractului de munca din strainatate.

Irina este din Brasov si spune ca si-a propus sa nu se intoarca acasa fara sa aiba locuinta ei. "Locuiesc de doi ani in Italia, ingrijesc o batrana, castig cam 700 de euro. Nu o sa raman aici", explica romanca.

Pana acum nicio banca nu a vrut sa-i ofere un imprumut din cauza ca nu-i recunostea contractul de munca din Italia. In cele din urma a aflat de firma din Italia, care colaboreaza cu o banca din Romania pentru credite imobiliare.

"Ideea romanilor cand vin aici este sa faca ceva acasa, sa contruiasca, sa restructureze. Vazand ca sunt multe cereri, ne-am gandit sa ii creditam. Acum avem mii de cereri lunar, si la noi la sediul central si la colaboratori. Ne miscam foarte repede", a sustinut Calin Cincu, director de firma de consultanta financiara intermediere.

Gradul de indatorare financiara ajunge pana la 70%. Creditul imobiliar nu poate fi contractat decat de romanii care au lucrat in Italia cu contract de munca cel putin un an. La un salariu minim net de 500 de euro se pot obtine in jur de 30.000 de euro. Realitatea TV

Creditele in valuta au crescut intr-un an cu 143%

2007 poate fi considerat anul creditelor record. Ne-am imprumutat de 74 de miliarde de lei, adica de doua ori mai mult decat in 2006. Datele Bancii Nationale arata ca cele mai vanate au fost creditele in valuta, care ofera acces la cumparare a unei locuinte. Atentia insa. Specialistii ne avertizeaza: dupa euforia imprumutuilor de anul trecut, anul acesta o sa domine precautia economisirii.

Potrivit datelor BNR, in ianuarie 2008, romanii aveau de rambursat bancilor credite in lei de peste 33 de miliarde. Asta inseamna cu aproximativ 43 la suta mai mult decat in ianuarie 2007. La creditele in valuta, cresterea a fost insa de-a dreptul spectaculoasa.

In doar 12 luni, valoarea lor a crescut aproape o data si jumatate. Analistii economici cred ca apetitul romanilor pentru credite a fost alimentat de doi factori: relaxarea conditiilor de creditare si aprecierea puternica a leului, din vara anului trecut. Pe cat de rentabile erau insa in vara, pe atat de paguboase au devenit aceste credite in iarna. Sub presiunea deprecierii accelerate a leului, bancherii au inceput sa inchida robinetul creditelor si sa le scumpeasca.

In acelasi timp, insa, cele mai multe banci au decis sa incurajeze economisirea prin majorarea dobanzilor la depozite. Potrivit datelor Bancii Nationale, la sfarsitul lunii ianuarie 2008, romanii aveau in banci economii de 70 de miliarde de lei, cu aproximativ 35 la suta mai mult decat cu un an in urma. Realitatea TV

Ce case mai poti cumpara in Bucuresti cu 1 milion de euro

Casele de 1 milion de euro nu prea mai sunt de lux

Penthouse-uri in blocuri din nordul Bucurestiului, case in zone semi-centrale sau vile in Corbeanca - sunt cateva din tipurile de locuinte care inca mai pot fi cumparate la "doar" 1 mil. euro pe piata bucuresteana.

"Cu 1 milion de euro iti poti achizitiona in oras o casa destul de modesta - maxim 250 metri patrati construiti si teren mic (200-400 mp), in zone semicentrale si centrale", a declarat pentru DailyBusiness Robert Teodorescu, analist imobiliar in cadrul agentiei imobiliare Regatta.

In Baneasa (zona Iancu Nicolae), poti cumpara cu aceesi suma o casa noua de aproximativ 500-600 mp construiti si un teren in jur de 600-1.000 mp, constructie noua, iar la Snagov sau Corbeanca, o casa noua de 600-800 mp construiti si teren de 1.000 - 2.000 mp, a adaugat Teodorescu.

Gabriela Serban, consultant imobiliar al agentiei Eurometropola, specializata pe imobile de lux, spune ca in ultimele luni compania a intermediat tranzactionarea mai multor locuinte cu pret de peste 1 milion de euro.

"In jurul a 1 milion de euro avem oferte pentru apartamente noi cu 3-4 camere din zona Piata Victoria, fiind vorba de locuinte cu bucatarii si bai mobilate, dar si pentru vile in zona de nord", au declarat analistii Eurometropola.

Cu sub 1 milion de euro mai pot fi cumparate penthouse-uri in zone ca Banu Manta sau Iancu Nicolae spre exemplu, au precizat acestia.

"Noi avem oferte pentru cateva vile in zona Iancu Nicolae la 1 milion de euro, insa in acesta zona potri gasi vile si la un pret mai mic, de 700.000 euro, cu mai putine facilitati", a afirmat Iulian Minciu, reprezentantul agentiei imobiliare Eurohouse.

Deja locuintele de 1 milion de euro se afla la limita conceptului de lux, acesta masurandu-se de la 2 milioane de euro in sus, suma la care pot fi achizitionate vile moderne in nordul Bucurestiului sau Piata Victoriei. Pe piata exista si penthouse-uri in zone exclusiviste, la preturi cuprinse intre 3-4 milioane euro, dar si cladiri istorice la preturi de 5-6 milioane euro.

Oferta existenta cuprinde si proiecte rezidentiale complete, cu apartamente care, pe langa o suprafata generoasa, dispun de zone destinate spatiilor de relaxare, de petrecere a timpului liber, sala de fitness, un loc important in complexele rezidentiale de lux a inceput sa ocupe si integrarea unui centru spa.

"In ultimul timp a aparut Building Management Sistem sau casa inteligenta, cu functia de a controla, monotoriza si optimiza toate serviciile dintr-o cladire, de la incalzire, ventilatie, iluminare, acces control. Pot spune ca exista in aproape fiecare proiect rezidential locuinte de lux sau superlux, de tip penthouse sau de alt tip care imbina spatiul generos cu dotari si finisaje diverse" a precizat Iulian Minciu de la Eurohouse.

Locatia, finisajele, suprafata si pretul nu mai sunt singurele criterii de alegere a unei locuinte. Dezvoltarea pietei rezidentiale din Romania a ultimilor ani a facut ca selectia sa se faca dupa alte criterii, deoarece proprietarii isi doresc tot mai multe facilitati intr-o locuinta. Intr-o piata in care preturile proprietatilor sunt in continua crestere, cheia succesului o reprezinta facilitatile cat mai moderne: restaurantele, cafenelele, centrele spa, spalatoriile si asa mai departe, romanii schimbandu-si standardele.

"Avand in vedere ca investitia intr-o locuinta noua este pentru majoritatea una pe termen lung, cumparatorii sunt dispusi sa faca un efort financiar in plus la momentul achizitiei, deoarece au convingerea ca vor beneficia de pe urma ei multa vreme, fara a fi nevoie sa mai cheltuiasca ulterior. De exemplu, un imobil din partea de nord a Capitalei, amplasat intr-un complex rezidential de lux, dotat cu piscina si sala de fitness, se vinde cu 3.500-4.000 euro/mp", a precizat Minciu.

Preturile mari, cauzate de oferta saraca

"Desi cererea pentru locuinte de lux a crescut in ultimii ani, intrucat potentialii clienti au mai multe optiuni si devin mai selectivi, oferta se ridica la maximum 15-20% din ofertele rezidentiale totale", a mai spus Iulian Minciu, reprezentantul Eurohouse. "Foarte cautate sunt penthouse-urile si duplexurile din proiectele rezidentiale din zona de nord, precum si vilele cu finisaje deosebite din zonele ultracentrale si nord. De asemenea, exista cerere mare pentru imobilele vechi din Dorobanti, Primaverii, Kiseleff sau Aviatorilor, datorita arhitecturii deosebite", a adaugat Minciu.

In ceea ce priveste amplasarea, se iau in considerare mai ales zonele deja consacrate: centrul si nordul, iar in ceea ce priveste preturile, perspectiva este mai variata.

In locatiile rezidentiale consacrate din Bucuresti, un metru patrat se poate vinde si cu 9.000 de euro, fiind mai accesibile proiectele din zonele semicentrale sau din imediata apropiere a orasului. Dailybusiness

Vila din padure

In curand, centurile verzi ale oraselor vor disparea complet. PSD a modificat Codul silvic pentru ca aceia cu dare de mana sa-si poata construi casoaie in inima codrului

Proiectul de Cod silvic, aflat in prag de vot final la Camera Deputatilor, deschide largi perspective constructiilor in padurile private. Daca Senatul a adoptat unele prevederi destul de limitative in domeniu, un amendament al deputatilor PSD da liber la vilele din paduri. In aceste conditii, cele mai expuse vor fi suprafetele verzi din jurul oraselor. Acestea au toate sansele sa dispara in viitorul apropiat, cu toate implicatiile de ordin social si ecologic.

De cativa ani, autoritatile, dar si simpli silvicultori discuta pe marginea unui nou Cod silvic, care sa raspunda cerintelor actuale ale padurii, in conditiile in care o treime din fondul forestier a fost retrocedat proprietarilor. Autoritatile s-au plans ca padurile au fost devastate de taieri abuzive, cele mai afectate fiind cele din proprietatea privata. Mai mult, la defrisare au contribuit direct chiar proprietarii, au sustinut mereu autoritatile care s-au declarat neputincioase in fata dezastrului produs pe Valea Trotusului, unde pamantul a luat-o la vale din cauza taierilor excesive facute pe terenurile private. Ultimul exemplu este alunecarea de teren din Sinaia, unde mai multe case au fost afectate in urma taierii copacilor ca sa se faca loc altor vile. Pe de alta parte, tot autoritatile se plang de lipsa spatiilor verzi din orase, Bucurestiul fiind unul dintre cele mai afectate. Cea mai "verde" parte a capitalei este zona de nord, cu celebra padure Baneasa, unde deja au inceput sa apara vile, unele chiar vecine cu animalele din Gradina Zoologica.

O initiativa marca PSD

Toate aceste lucruri nu au impiedicat parlamentarii sa propuna o noua forma de Cod silvic, mult mai permisiv cu vilele din padure. Daca acum se permite sa se ridice in padure numai constructii pentru personalul de paza (n.r. - totusi forma mascata de casa de locuit), dar pe o suprafata limitata, noul act normativ deschide calea constructiilor la lumina. Vor fi permise constructii pentru "structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, unitati de cult, obiective sociale, sportive si medicale, constructii hidrotehnice de interes local, surse de apa potabila; locuinte sau case de vacanta, numai in fondul forestier proprietate privata (...)".

Senatorii au fost putin mai restrictivi, si au permis vile, inclusiv curtea, pe maximum 5% din proprietate, dar nu mai mult de 200 mp. O propunere de la Camera Deputatilor (n.r. - Camera decizionala) a marit curtea si vila la 500 mp, fara nici o alta conditie privind suprafata proprietatii. De remarcat ca propunerea, aprobata de toti membrii Comisiei de specialitate, apartine in exclusivitate PSD. Initiatorii sai sunt deputatii social-democrati Ion Dumitru, Ioan Munteanu, Filip Georgescu, Vasile Mocanu, Ioan Stan, Ioan Mocioalca, Liviu Timar si Constantin Tamaga, toti provenind din cele mai mari si puternice bazine forestiere ale tarii.

Mai mult, doi dintre deputatii care au promovat amendamentul, Ion Dumitru si Filip Georgescu, sunt fosti sefi ai Regiei Nationale a Padurilor. Propunerea lor va permite ca zonele verzi de interes, precum Baneasa, sa fie lotizate si vandute in parcele de 500 mp, suprafata suficienta pentru o casa.

Despre modul in care se pot dezvolta statiunile turistice, prin realizarea de noi spatii de cazare, nu se pune nici o conditie, care sa tina seama si de functia sociala si ecologica a padurilor. Totul este la liber.

IPS Pimen, in razboi cu BERD

Pe langa noul Cod silvic, cu iz imobiliar, padurea este vizata si de investitorii straini interesati de lemnul romanesc. Un studiu, comandat de catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare unui institut austriac, arata ca volumul de masa lemnoasa ce poate fi recoltata, anual, poate creste cu 50%, de la aproape 20 milioane mc in prezent, la circa 30 milioane mc, in cazul in care ar scadea varsta de taiere a copacilor.

BERD a facut solicitarea reprezentantilor Ministerului Agriculturii si ai Romsilva de majorare a cotei de masa lemnoasa ce poate fi exploatata, la un seminar ce a avut loc la Sinaia, in perioada 7-8 februarie 2008. IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, a condamnat intentia institutiei bancare si a trimis o scrisoare deschisa de protest autoritatilor. Inaltul prelat a atras atentia asupra consecintelor dezastruoase asupra padurii si a economiei, in ansamblu, in cazul in care s-ar permite taierile excesive de padure. De altfel, IPS Pimen considera ca interventia BERD vizeaza apararea intereselor firmelor straine, in Bucovina fiind deja prezente doua companii, Schweighoffer si Egger, care si-au construit fabrici impresionante langa Radauti si care au nevoie de cantitati insemnate de lemn pentru prelucrare. "Dupa 10 ani, sau chiar mai putin, oare romanii vor mai avea ce taia pentru nevoile interne si, nu in ultimul rand, pentru obtinerea surselor financiare necesare ingrijirii padurii sau pentru acoperirea cheltuielilor mai sus-amintite se va recurge la un imprumut la Banca Mondiala prin mijlocirea BERD-ului?", intreaba IPS Pimen in scrisoarea sa. "Apelez la autoritatea pe care o aveti, politica sau profesionala in domeniul silviculturii, sa apreciati si sa decideti calauziti de constiinta raspunderii ce o aveti fata de indatorarea ingrijirii, folosirii, pastrarii si ocrotirii unui bun national, indiferent de proprietarul acestui bun; padurea trebuie mai intai ingrijita si ocrotita si apoi taiata la vremea, varsta ei legiuita, taiata in regim silvic pentru a nu tulbura echilibrul ecologic", se arata in scrisoarea IPS Pimen.

Oficializarea defrisarii

Reprezentantii Ministerului Agriculturii, autoritatea centrala in domeniul silvic, se apara sustinand ca vilele nu vor napadi padurea, pentru ca "proprietatea forestiera nu poate fi divizata sub limita de un hectar". Pentru aceasta prevedere legala sunt solutii juridice, care nu impun divizarea proprietatii, dar care permit constructii in padure. In plus, proiectul de Cod silvic nu are nici o prevedere care sa se aplice in cazul in care un proprietar are mai putin de un hectar. Pentru acesta nu exista nici o opreliste sa-si lotizeze padurea si sa o vanda.

"Scoateri de padure din fondul forestier national oricum se intampla", a declarat Istvan Toke, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, care este autoritatea centrala in domeniu.

"La inceput nu am fost de acord cu cresterea suprafetei de padure ce poate fi alocata pentru constructii. Dar a fost avizata o alta prevedere in noul Cod silvic, prin care se prevede ca suprafete mai mici de un hectar de padure nu pot fi impartite intre mostenitori. In aceste conditii, masura de majorare a suprafetei ce poate fi scosa din fondul forestier nu va afecta foarte mult padurile", a spus Toke. El a precizat ca "scoaterile vor fi foarte drastice". In locul padurii desfiintate va trebui sa fie pusa in loc o suprafata de trei ori mai mare, iar taxele pentru scoaterea terenului din fondul forestier vor fi insemnate. "Se poate ajunge si la taxe de 300 miliarde de lei vechi pentru un hectar", a spus Toke. Secretarul de stat a adaugat ca noul Cod silvic va fi completat cu mai mult de 25 de acte normative subsecvente, de la legi ordinare, la ordine de ministru.

Apel pentru padure

Federatia pentru Apararea Padurilor (FAP) cere parlamentarilor sa aprobe modificarile propuse de sindicalisti in proiectul de Cod Silvic pentru salvarea padurilor, apreciind ca in forma actuala acesta este o "lege contrara intereselor padurii si tarii". FAP apreciaza ca in forma actuala, proiectul de Cod silvic "permite distrugerea padurilor din zonele limitrofe localitatilor sau din zonele de interes turistic", creand posibilitatea ca scoaterile din circuitul forestier pentru constructii de case sau vile sa se faca, practic, fara restrictii. "Singura restrictie, prevazuta in proiectul de Cod silvic - ca scoaterile din fondul forestier sa nu depaseasca 500 de metri patrati - este inutila in situatia in care un proprietar isi va vinde padurea pe loturi de 500 de metri patrati", a declarat presedintele Federatiei, Marian Stoicescu.

"Avand in vedere ca investitia intr-o locuinta noua este pentru majoritatea una pe termen lung, cumparatorii sunt dispusi sa faca un efort financiar in plus la momentul achizitiei, deoarece au convingerea ca vor beneficia de pe urma ei multa vreme, fara a fi nevoie sa mai cheltuiasca ulterior. De exemplu, un imobil din partea de nord a Capitalei, amplasat intr-un complex rezidential de lux, dotat cu piscina si sala de fitness, se vinde cu 3.500-4.000 euro/mp", a precizat Minciu.

Preturile mari, cauzate de oferta saraca

"Desi cererea pentru locuinte de lux a crescut in ultimii ani, intrucat potentialii clienti au mai multe optiuni si devin mai selectivi, oferta se ridica la maximum 15-20% din ofertele rezidentiale totale", a mai spus Iulian Minciu, reprezentantul Eurohouse. "Foarte cautate sunt penthouse-urile si duplexurile din proiectele rezidentiale din zona de nord, precum si vilele cu finisaje deosebite din zonele ultracentrale si nord. De asemenea, exista cerere mare pentru imobilele vechi din Dorobanti, Primaverii, Kiseleff sau Aviatorilor, datorita arhitecturii deosebite", a adaugat Minciu.

In ceea ce priveste amplasarea, se iau in considerare mai ales zonele deja consacrate: centrul si nordul, iar in ceea ce priveste preturile, perspectiva este mai variata.

In locatiile rezidentiale consacrate din Bucuresti, un metru patrat se poate vinde si cu 9.000 de euro, fiind mai accesibile proiectele din zonele semicentrale sau din imediata apropiere a orasului. Ziua