sâmbătă, 31 mai 2008

Imobiliarii din sectorul 1 au “ars” si un cap al Politiei Romane

Politistii de la sectorul 1, care au instrumentat cazul impreuna cu procurorul Catalin Vlad, au stabilit ca reteaua denumita generic „Imobiliarii” nu avea nici un fel de scrupule si „executa” pe oricine. De-asta, printre victime se numara si VIP-uri. Astfel, printre dosarele instrumentate se afla si cel al chestorului Bujor Florescu, actual sef al Institutului de Cercetare Criminalistica din cadrul Politiei Romane si, pana de curand, sef al Directiei de Investigatii Criminale din aceeasi institutie. Acesta avea o vila in sectorul 3 al Capitalei, iar „Imobiliarii” au reusit sa falsifice atat actele de identitate, cat si cele de proprietate. Chestorul afirma ca povestea ar fi ceva mai veche si cazul, transformat in dosar penal, ar fi fost solutionat. Cu toate acestea, pentru ca stie cat de vasta a fost activitatea retelei si cat de performante falsurile executate, spune ca „am sa mai verific o data, ca cine stie, poate ma trezesc ca vine cineva peste mine si ma evacueaza pentru ca el e proprietarul de drept”.

Sectorul 1 - fruntea

Chiar daca cele mai multe „tunuri” au fost date in sectorul 1 al Capitalei, asa cum am scris si anterior, nu au fost neglijate nici celelalte sectoare. Cata vreme fiecare „obiectiv” putea sa aduca bani multi, iar protectia era asigurata, indiferent cine ar fi fost victima, escrocii au actionat fara niciun fel de reticente. Datele de ancheta arata ca de cele mai multe ori informatiile veneau „pe mana” functionarilor de la Directia de Taxe si Impozite a sectorului 1, sau de la Oficiul National de Cadastru si Publicitate Imobiliara. In acest moment anchetatorii ezita sa intocmeasca acte clare de acuzare (iar cel mai important motiv, spun ei, il constituie alegerile, pentru ca actiunile lor ar fi interpretate drept intimidare politica), dar din ascultarile facute pe parcursul investigatiilor reiese clar ca cea mai mare implicare o au sefa si adjuncta acesteia de la sectorul 1. Dovezile, insa, au fost dificil de adunat, pentru ca una dintre acestea are sotul politist la Crima Organizata, iar acesta ar fi anuntat-o ca telefoanele sunt ascultate. In schimb, exista multe alte dosare in care se poate dovedi nu numai vinovatia celor pusi sub acuzare, ci si filiera din care era constitutit „lantul slabiciunilor”. „Gardianul” va prezinta in exclusivitate detaliile unui astfel de caz petrecut, unde altundeva decat... in sectorul 1?

Datorie grea

„Povestea” incepe in anul 2001, iar de aceasta data grupul a beneficiat de sprijin inclusiv din partea uneia dintre rudele victimelor. Vila in cauza este situata pe strada Clucerului 12, in spatele Pietei 1 Mai. Cumparata in 1912 de la stat, aceasta facea parte din categoria „locuinte ieftine”. Proprietarul, Iacob Breahna, a decedat in 1914 si fiecare dintre cei zece copii ai sai a primit ca mostenire 1/10 din locuinta. Ulterior, ca urmare a diferitelor intelegeri intre frati, in casa a ramas Manuela Breahna, care are acum peste 60 de ani, iar dintre mostenitori au mai ramas in acte Daniela Tabacu, fosta Breahna, si fratele ei, Mircea. Desi acesta, la fel ca la decesul tatalui, avea drept doar la o cota de 1/10 din vila de pe Clucerului 12, ca urmare a unor datorii pe care nu le mai putea achita, in 2001 s-a declarat de acord sa-si vanda partea de casa unui anume Tiberiu Petre Carabet. Cu acest contract incheiat la notar, in mai putin de un an, Carabet - pe care mai tarziu il regasim ca delegat la notarul public Andrei Aurel Jean, sotul vicepresedintei Curtii de Apel Bucuresti-, reuseste sa devina proprietar cu acte in regula al intregului imobil, desi de pe actele de vanzare lipseste atat semnatura celei de-a doua mostenitoare, Daniela Tabacu, dar si a locatarei de fapt, Manuela Breahna.

Uite casa – nu e casa

Alte acte arata clar ca niciodata nu a fost deschisa Cartea Funciara, dar Carabet a depus la instanta atat documente de la Directia de Taxe si Impozite, cat si de la Oficiul de Cadastru, ambele de la sectorul 1, care ii atesta calitatea de proprietar. Mai mult, cu sprijinul unei evaluari imobiliare facuta de un expert care nu poate fi gasit, el si-a adjudecat in instanta nu numai dreptul de proprietate, ci le-a scos datoare cu aproape 100 de milioane de lei (la vremea lui 2003), pe cele doua femei care s-au impotrivit vanzarii. O alta ciudatenie are legatura cu domiciliul lui Carabet, domiciliu care se schimba, „cu acte-n regula”, o data la cateva luni. Mai mult, o adresa emisa de Sectia 11 Politie atesta ca el are domiciliul tocmai in casa locuita in prezent, cat se poate de legal, de Daniela Tabacu si cei doi copii ai ei. Dar asta e alta poveste, in care sunt implicate alte nume grele de magistrati. Ce conteaza acum este faptul ca sexagenara Manuela Breahna este la un pas de a fi evacuata, iar mostenitoarea de drept, Daniela Tabacu, ar putea sa piarda cateva sute de mii de euro, doar pentru ca mai multe instante bucurestene au consfintit niste acte performant falsificate. Si pentru ca „lantul slabiciunilor” e din ce in ce mai lung si mai gros.

«Imobiliarii» de la sectorul 1 - arestati pentru ca prezinta pericol social

Trei membri ai retelei „Imobiliarii” au fost arestati preventiv pe o perioada de 29 de zile pentru ca prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, potrivit motivarii deciziei de miercuri a magistratilor Tribunalului Bucuresti. La pronuntarea deciziei, acestia au avut în vedere „mai multe aspecte, printre care si gravitatea faptelor savarsite, urmarile produse, circumstantele personale ale inculpatilor, în special cu privire la inculpatii Georgel Lautaru si Mariana Jarcu, care nu au o ocupatie si nici venituri care sa le asigure un trai decent”. „Gardianul” a intrat în posesia motivarii deciziei luate miercuri de Tribunalul Bucuresti, în care magistratii au explicat ca se impune luarea masurii arestarii preventive cu privire la Georgel Lautaru pentru complicitate la tentativa de înselaciune, Mariana Jarcu, pentru înselaciune, uz de fals si fals privind identitatea, si Victor Mandache, pentru savarsirea infractiunii de înselaciune. Magistratii Tribunalului Bucuresti au apreciat ca „în randul opiniei publice a existat un impact imediat si mediatic, iar prin arestarea preventiva a inculpatilor, acesta, în mod evident, se va diminua, data fiind reactia prompta a autoritatilor”.

„Reactia prompta a autoritatilor”, dupa doi ani

În referatul parchetului, înaintat instantei pentru luarea masurii arestarii preventive a celor trei inculpati, procurorul de caz a aratat ca, în urma cu aproape doi ani, mai precis în data de 25 august 2006, Georgel Lautaru l-ar fi ajutat pe un alt inculpat, Leonard Laurentiu Ticu, sa obtina doua certificate de deces cu ajutorul unei procuri false, iar peste aproximativ patru luni i-a oferit bani acestuia din urma pentru a face demersuri la Primaria sectorului 5 în scopul obtinerii unui certificat fiscal privind un imobil situat în strada Dr. Romniceanu din Bucuresti. De asemenea, procurorul a mai retinut faptul ca Georgel Lautaru i-ar fi dat mai multe documente unui învinuit din dosar, cu scopul de a le falsifica. În acelasi referat al parchetului cu privire la Mariana Jarcu s-a retinut ca aceasta s-a prezentat la un notariat, în data de 18 septembrie 2007, avand asupra sa o carte de identitate falsa, cu ajutorul careia a tranzactionat fraudulos un imobil. Victor Mandache este acuzat de catre procurori si-ar fi adus si el contributia în tranzactionarea frauduloasa a acestui imobil prin faptul ca ar fi pus la dispozitie suma de bani necesara acestei tranzactionari.

„Succesul” retelei: 500.000 de euro prin acte false

Trei dintre cele sase persoane ridicate de politisti în data de 27 mai 2008 au primit, miercuri, la Tribunalul Bucuresti, mandate de arestare, în cazul retelei infractionale din sectorul 1 care a reusit sa obtina aproximativ 500.000 de euro prin comiterea unor înselaciuni imobiliare. Saptamana trecuta, politia a adus la parchet alte 13 persoane, toate primind mandate de retinere, dar doua n-au primit mandat si de arestare. Din celelalte 11 persoane, 5 sunt arestate în lipsa si nu au fost gasite. Nici unul din cei arestati nu e functionar public, însa s-a început urmarirea penala fara dispunere de arestare pentru un singur functionar public din Primaria sectorului 1. Potrivit primelor cercetari, membrii retelei au reusit sa obtina aproximativ 500.000 de euro prin comiterea unor înselaciuni imobiliare, în cadrul carora erau folosite documente oficiale si falsificate sub semnatura privata, se arata într-un comunicat al Politiei Capitalei. Ancheta a scos la iveala ca în aceasta retea au fost implicati si mai multi functionari publici din cadrul administratiei publice locale, în prezent facandu-se cercetari pentru clarificarea unui numar de aproximativ 130 de imobile din Capitala si din zonele limitrofe. Gardianul

Cartier de 6.000 de locuinte

CLUJ. Ieri, au inceput la Cluj-Napoca lucrarile de constructie la cel mai mare proiect imobiliar din ultimii ani, derulat de o firma condusa de Arpad Paszkany, in asociere cu primaria.

Cartierul Tineretului va avea aproximativ 6.000 de locuinte, dintre care 360 de apartamente şi 24 de case vor reveni administratiei locale. Investitia va fi de aproximativ 240 de milioane de euro, iar terenul de 200 de hectare a fost pus la dispozitie de consiliul local. Evenimentul zilei

vineri, 30 mai 2008

Inspectorul Primariei amendeaza omul ca sa-i inhate terenul

Inspectorul Ispir Anghel a dat o amenda de 30 milioane de lei vechi pentru o magazie fara autorizatie pe un teren din Baneasa

Dupa nici o luna, functionarul Primariei s-a facut stapan pe teren folosind actele de amenda

Mafia imobiliara este atat de eficienta incat a ajuns sa-ti fie frica sa arati actele de proprietate chiar si in fata autoritatilor. Asta a patit familia Tecsi Stefan Grigore care a ramas fara 825 de metri patrati in Baneasa dupa ce s-a dus cu actele terenului la Primaria sectorului1.

Reteta dupa care au actionat mafiotii imobiliari din Primaria sectorului 1 a fost una cat se poate de simpla. Pe motiv ca in gradina casei familia Tecsi ar fi construit o magazie fara autorizatie doi functionari ai Primariei sectorului 1, Iosifescu Mirela si Ispir Anghel, au amendat-o cu 30 de milioane de lei vechi. „ In 2005, m-au chemat la primarie, serviciul Disciplina in constructii, cu toate actele de proprietate. Cum i le prezentam, doamna Iosifescu mergea si facea copii dupa ele. In luna septembrie 2005 domnul Ispir Anghel ne-a notificat ca terenul nostru devenise al lui. Noaptea a venit cu un comando de muncitori, ne-a impuscat cainii si a ingradit cu sarma terenul.

In decembrie ne-a taiat toti pomii fructiferi, vita de vie si ne-a daramat magazia”, ne-a declarat doamna Tecsi Maria. Disperata, famila Tecsi si-a cautat dreptatea la autoritatile din sectorul 1. Dupa nenumarate audiente si petitii, primarul Andrei Chiliman i-a raspuns in scris ba ca „reclamatia dumneavoastra urmeaza sa fie analizata”, ba ca „ nu va putem furniza informatiile solicitate despre numitul Ispir Anghel, iar falsificarea actelor nu intra in competenta noastra” sau ca acesta i-a reclamat ca au in constructie un garaj „ in nume propriu”. Politistii de la sectia 2 au fost insa cei mai „operativi”. Ei au amendat familia Tecsi cu 2 milioane de lei pe motiv ca au indraznit sa sustina ca sunt proprietarii terenului.

„Nu numai ca ne-au amendat, dar au si copiat de pe actele noastre de proprietate exact ce-i lipsea lui Ispir”, ne-a mai spus doamna Tecsi. In contractul de vanzare- cumparare, Ispir Anghel sustine ca ar fi cumparat cei 825 de metri patrati de teren in Baneasa cu 80 de milioane de lei vechi de la un cetaten din judetul Ilfov care l-a randul sau l-ar fi dobandit de la sotii Pavel Nicolae si Maria. „ Din cei 825 de metri patrati noi am cumparat de la Pavel doar 300 restul fiind luati de la un alt proprietar. Numele acestuia figureaza pe chitantele pe care le-am primit de la Directia de Taxe si Impozite a sectorului1. Am cumparat pe chitante de mana, asa cum a cumparat la vremea respectiva tot cartierul si de aceea platim impozitul pe numele fostului proprietar.

O functionara de la taxe si impozite i-a deschis lui Ispir rol si i-a eliberat certificat fiscal pentru intabularea intregului teren”, a mai povestit Tecsi Maria. Ispir chiar reuseste sa intabuleze terenul la cartea funciara si imediat il vinde unui SRL-ul pentru suma de 165.000 de euro. O luna mai tarziu, in regim de urgenta, Primaria sectorului 1 elibereaza un certificat de urbanism si da dreptul SRL-lui sa construiasca un imobil pentru locuinte si birouri avand regimul de inaltime „ subsol, patru etaje, plus etajul 5 retras”. Numai interventia Seviciul de Investigare a Fraudelor a stopat si eliberarea autorizatiei de constructie.

Potrivit instiintarii trimise de Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Directiei Generale de Politie „ impotriva lui Ispir Anghel s-a dispus inceperea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunilor de inselaciune, uz de fals si fals in declaratii. Ispir Anghel a inselat SRL-ul Mar-Titan cu ocazia incheierii contractului de vanzare-cumparare a terenului din strada Trifesti nr.7, sector 1, in sensul ca a prezentat notarului public Georgescu Gabriela, un act de vanzare-cumparare cu date nereale in ce priveste identitatea vanzatorului, numarul si data incheierii si autentificarii, sediul biroului notarial indicat in act, semnatura si stampila notarului”.

Ieri, am incercat sa-l contactam pe primarul Andrei Chiliman pentru a-l intrebat cum a rezolvat sesizarile familiei Tecsi facute inca din 2005 si daca Ispir Anghel si Iosifescu Mirela mai sunt inca angajatii Primariei sectorului 1. Pe telefonul mobil al domniei sale a raspuns insa purtatorul sau de cuvant, Alexandru Ichim, care ne-a spus : „ Nu-l las eu sa vorbeasca. Primarul este obosit si cine stie ce porumbel scoate pe gura. Spune-mi mie ce vrei”. I-am comunicat si domniei sale ce vrem, dar degeaba. Gandul

O retea infractionala specializata in inselaciuni imobiliare a fost descoperita si in Sectorul 1

Trei persoane au fost retinute de politistii bucuresteni pentru ca ar fi inselat mai multe persoane, facand tranzactii imobiliare ilegale cu acte false.

Sase persoane au fost ridicate de politisti, dar numai trei dintre acestea au primit, miercuri, mandate de arestare si doua interdictie de parasire a localitatii. Politia a descoperit ca fac parte dintr-o retea specializata in inselaciuni imobiliare, in care mai erau implicati si functionari publici din cadrul administratiei locale Sector 1. Ei au reusit sa obtina aproximativ 500.000 de euro prin comiterea unor inselaciuni imobiliare.

"Cea de-a sasea persoana a fost incarcerata direct in baza unui mandat de executare din alt dosar. Toti cei trei retinuti au fost dusi la Tribunalul Bucuresti, unde au primit mandat pentru 29 de zile", a declarat, pentru NewsIn, purtatorul de cuvant al Parchetului Capitalei, Nicoleta Pantelie.

Astfel, cei arestati sunt Georgel Lautaru, Victor Mandache, Mariana Jarcu si Gheorghe Herbal.

Ceilalti doi retinuti, Cristian Viorel Popa si Ioan Grigore, au primit interdictie de a parasi localitea pe perioada desfasurarii anchetei.

Saptamana trecuta, politia a adus la parchet alte 13 persoane, toate primind mandate de retinere, dar doua n-au primit mandat si de arestare. Din celelalte 11 persoane, 5 sunt arestate in lipsa si nu au fost gasite. Nici unul din cei arestati nu e functionar public, insa s-a inceput urmarirea penala fara dispunere de arestare pentru un singur functionar public din Primaria Sectorului 1.

"Membrii retelei otineau acte de proprietate originale si apoi acte de identitate si procuri false, vindeau imbilele o data sau de doua ori", a declarat Nicoleta Pantelie.

Purtatorul de cuvant al Capitalei, Christian Ciocan, afirma ca exista 6 plangeri formulate de mai multe persoane, iar cercetarile vizeaza 130 de imobile. RealitateaTV

joi, 29 mai 2008

La noi, in zona imobiliarelor, totul se rezuma strict si cinic la rentabilitate

Nimic nu este astazi mai frumos, in Bucuresti, decat proiectele arhitecturale din perioada interbelica. Cum trebuie sa ne purtam cu aceste minunate case vechi?

Vorbind despre case vechi, sa nu uitam de constructiile antebelice dintre care unele nu numai ca sunt deosebit de frumoase, dar sunt chiar acelea care, acum un veac, un veac si mai bine, au dat scara orasului, creandu-i prestigiul si binecunoscuta imagine de capitala europeana. Datorita lor si-a dobandit Bucurestiul aura de metropola moderna, care nu a disparut cu totul nici in vremea comunismului. Ar mai fi de notat aici numeroasele case si palate ale aristocratiei bucurestene, unele datand chiar din secolul XVIII, care s-au constituit in repere ale tesutului orasului si au genererat directii de evolutie esentiale intr- o structura urbana atunci inca insuficient articulata.

Sigur, in perioada interbelica, acestora li se adauga constructii de o exceptionala valoare prin forta si originalitatea expresiei lor arhitecturale. Arhitecti ca Horia Creanga, Haralamb Georgescu, Henriette Delavrancea-Gybori, Marcel Iancu, Duiliu Marcu si altii au preluat si dezvoltat intr-o stilistica proprie regulile majore ale modernismului. Bucurestiul a devenit datorita lor o veritabila rezervatie de arhitectura moderna, aproape fara egal in Europa.

Revenind la intrebarea dumneavoastra, as spune, asadar, ca ea trebuie extinsa asupra tuturor constructiilor vechi si valoroase din Bucuresti. Cu toate aceste case ar trebui sa ne purtam cu enorma reverenta pentru ca ele ne reprezinta, ele au marcat spatial istoria al carei produs suntem, ele au dat caracter locului in care traim si ne-au creat in buna masura identitatea spirituala. Faptul de a le distruge acum sau mai tarziu este echivalent cu un tip special de genocid care ne va lasa fara martori esentiali ai parcursului nostru civilizatoriu si cultural, fiinte fara trecut si, de fapt, fara chip.

De ce credeti ca, in Romania, multi indivizi prefera sa-si darame casa mostenita, uneori fermecatoare, chiar daca nu in cea mai buna stare, pentru a-si face in loc o casa noua, banala, fara nici o personalitate?

Nu prea stiu oameni care sa-si fi daramat fermecatoare case mostenite. Poate ca unii dintre aceia care au avut sansa sa le revendice, au fost nevoiti sa le vanda pentru ca nu aveau mijloace sa le reabiliteze si sa le intretina. Pentru ca, asa cum pesemne ati observat, in general, nu urmasii proprietarilor de case frumoase din Bucurestiul de altadata sunt astazi detinatorii averilor fabuloase. Iar dintre cei care sunt in prezent oameni cu bani, multi fac parte, din nenorocire, dintr-o lume suspecta, aparuta in circumstantele dubioase generate de tranzitie si lipsita de cele mai elementare repere de valoare morala si culturala.

Acestia cumpara case, terenuri, obiecte de arta, cu unicul obiectiv de a investi si de a scoate in orice conditii un maximum de profit. Iar la noi, in zona imobiliarelor, totul pare sa se rezume strict si cinic la chestiunea rentabilitatii: asadar, daca pe un teren care adaposteste o splendida locuinta de secol XIX, cu parter si etaj se poate construi un imobil de birouri cu parter si 7, 9 sau 25 de etaje, nici un investitor „adevarat” nu sta pe ganduri. Un calcul simplu arata ca venitul obtinut din valorificarea acestei cladiri, oricat de banala ar fi ea, e cam de 7, 9 sau 25 de ori mai mare decat cel rezultat din exploatarea minunatei case vechi. Deci, cui ii pasa de casele vechi?!

Cum putem gasi o rezolvare la aceasta lipsa a culturii patrimoniale, lipsa intelegerii farmecului orasului? Pana la urma, este vorba si despre prestigiul pe care il da locuirea intr-o casa veche, care la noi nu se intelege...

Este vorba de mult mai mult - de continuitate istorica, de identitate culturala, de sentimentul de apartenenta la o anumita comunitate, de spiritul locului. Traim insa vremuri tulburi, marcate de confuzie, in care valori fundamentale ale existentei tind sa fie umbrite de puterea banului. Astfel incat promovarea valorilor traditionale devine o sarcina ingrata, daca nu chiar imposibila. As spune totusi ca familia, scoala, mass-media, carora trebuie sa li se alature intelectualitatea activa, raman in continuare factorii care au de reparat astfel de lacune esentiale, cu mijloacele care le sunt proprii. Vreau sa cred ca inca o mai pot face.

La ce servesc zonele protejate ?

Toata legislatia specifica domeniului, planurile urbanistice, regulamentele de urbanism aferente lor si zonele protejate stabilite prin acestea au ca scop reglementarea dezvoltarii orasului si gestionarea corecta, in favoarea comunitatii, a patrimoniului construit. Iar una din consecintele lor trebuie sa fie, printre altele, tocmai blocarea initiativelor distructive din domeniul dezvoltarilor imobiliare care urmaresc doar eficienta economica, cel mai adesea in dauna vietii comunitare. Cat izbutesc ele sa isi atinga scopurile este deja o alta intrebare.

La cine putem apela pentru remodelarea unei case vechi? Ce criterii trebuie avute in vedere?

Nu as folosi termenul „remodelare” care presupune un anumit tip de interventie asupra unei constructii, ci unul mai general, si anume „reabilitare”. Cu astfel de proiecte se ocupa, fireste, arhitectii specializati in aceasta zona. Banuiesc ca Ordinul Arhitectilor poate furniza oricand o lista de nume de referinta. Cei interesati pot urmari pentru informare concursurile de arhitectura (de pilda, anualele si bienalele de arhitectura), de asemenea, publicatiile din domeniu, unde pot gasi proiecte de acest tip si informatii legate de autorii lor.

Despre modul in care trebuie abordata o asemenea lucrare sunt multe de spus si nu imi propun sa epuizez subiectul. Dar poate ca trebuie stiut ca o prima etapa dintr-un astfel de proiect o constituie evaluarea starii fizice a casei, a gradului sau de conservare si de uzura. Asezarea sa in timp, descoperirea autorului, studiul datelor sale spatiale si stilistice initiale, a modificarilor suferite in timp, a extinderilor sau dimpotriva, a restrangerilor sale, a schimbarilor de functiune, de aspect, de stil si chiar de proprietar, a modului de relationare cu contextul urban initial si prezent, sunt alte cateva directii obligatorii de cercetare.

Ele conduc la determinarea valorii patrimoniale a casei si implicit la stabilirea codului de comportament arhitectural adecvat. O alta etapa care nu trebuie neglijata este negocierea eventualelor cerinte de refunctionalizare, conversie, modificare formala si expresiva care, mai cu seama in cazul constructiilor de patrimoniu, trebuie evitate sau realizate. cu discretie si masura, astfel incat sa nu afecteze caracterul constructiei si datele sale specifice. De fapt, acesta este unul din momentele cruciale ale proiectului si de abilitatea cu care este tratat depinde in cea mai mare parte reusita intregii actiuni.

Este mai scump sa reabilitam o casa veche decat s-o luam de la capat cu una noua, mai putin pretentioasa?

Da, in principiu, e mai scump sa reabilitam o casa veche, indiferent de categoria de interventie avuta in vedere. Asta nu numai pentru ca, mai cu seama in Bucuresti, precautiile antiseismice sunt importante si costisitoare, ci si pentru ca o reabilitare debuteaza obligatoriu cu o insemnata activitate de cercetare. Trebuie sa va ganditi apoi ca, la un moment dat, urmeaza, de pilda, desfacerea elementelor deteriorate sau defecte din cadrul constructiei si inlocuirea lor cu altele care noi care, in cele mai multe cazuri, ar trebui sa fie identice cu cele initiale. Imaginati-va pardoseli, tamplarii, feronerii, tencuieli decorative, placaje, elemente de ornamentica interioara sau exterioara, sarpante, invelitori, care trebuie refacute strict dupa modelul dat, cu o mana de lucru foarte specializata, cu materiale adesea costisitoare si uneori chiar greu de gasit.

O casa veche si valoroasa din punct de vedere arhitectural si istoric, pe care iti doresti sa o aduci la parametrii corecti de functionare, te obliga sa intervii nu cat poti sa sustii financiar, ci cat e nevoie pentru ca ea sa redevina reprezentativa si vivabila in chip optim. Cat despre o casa noua, aceasta te va costa, sigur, de la un anumit nivel incolo, atat cat iti poti permite.

Cat este de importanta gradina unei case in general si a unei case vechi in special? Cum trebuie sa arate aceasta, ca dimesiune a unui stil de viata? Fiindca romanul isi betoneaza gradinile...

Gradina este nu doar locul in care omul se poate bucura in intimidate de blandetea primaverilor sau de melancolia toamnelor, ci si salonul de afara, in care el se intalneste sub cerul liber cu familia si cu prietenii. Este mica sa legatura privata cu universul, dar si cu cercul de oameni la care tine, iar felul in care arata il reprezinta in buna masura. Gradina casei este fara doar si poate oglinda situatiei financiare a proprietarului, dar si reflexul gusturilor sale, al sensibilitatilor si aspiratiilor sale.

Gradinile caselor din Bucurestiul secolului XVIII si XIX, de pilda, erau renumite pentru marimea si pentru varietatea lor. In orasul de astazi ele fie au disparut complet sub blocuri enorme de locuinte si birouri, fie se rezuma la 20 – 30 mp aranjati adesea fara nici o noima. De fapt, de o buna vreme, la noi a aparut un alt stil de viata urbana, in care verdele e progresiv inghitit de beton, iar ragazul pentru stat in gradina, acolo unde ea mai exista, e uzurpat de orele suplimentare la firma, de internet si televizor. Despre farmecul discret al siestei la umbra boltii de vita de vie, cu un pahar de socata proaspat scoasa din beci, se mai aminteste doar in basme...

Info plus: Cladiri emblematice din Bucuresti

Palatul Regal - aflat pe actualul amplasament din 1837, a ajuns la forma de astazi prin proiectul arh. Emil Nadejde, pus in opera intre 1930-1937;

Cladirea Universitatii - 1857-1869, autor arh. Alexandru Orascu, pentru corpul central si 1914-1934 arh. Nicolae Ghika-Budesti, pentru aripile noi;

Ateneul Roman - 1886-1895, autor arh. Albert Galleron;

Palatul CEC - 1900, autor arh. Paul Gottereau;

Palatul Postelor - 1894-1900, autor arh. Alexandru Savulescu;

Palatul Bursei de Valori - 1906-1912, autor arh. Stefan Burcus;

Sediul Scolii Superioare de Arhitectura - 1912-1927, autori arh. Grigore Cerkez, Iorgu Ciortan;

Palatul de Justitie - 1890-1895, autori arh. Albert Ballu, Ion Mincu (interioare);

Cladirea Fundatiei Universitare Carol I - 1891-1895, autor arh.Paul Gottereau;

Cercul Militar - 1910-1923, autori arh. Dimitrie Maimarolu, Victor Stephanescu, Ernest Doneaud;

Palatul Adunarii Deputatilor - 1903-1907, autor arh. Dimitrie Maimarolu;

Sediul Bancii Nationale a Romaniei - 1883-1900, autori arh. Cassien Bernard, Albert Galleron, asistati de Grigore Cerkez si Constantin Baicoianu.

Carte de vizita: Gabriela Tabacu

- Profesor uiversitar, doctor in arhitectura, sef de atelier la Catedra “Bazele proiectarii” din Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” – Bucuresti, director al Dep. de Informare – Documentare al universitatii, membru fondator al Ordinului Arhitectilor din Romania, membru fondator al Uniunii Femeilor Arhitecte din Romania, membru al Asociatiei Designerilor de Interior, membru al Uniunii Arhitectilor din Romania.

- Autoare a peste 50 de articole, eseuri, cronici, recenzii, traduceri de texte de arhitectura, a peste 20 de lucrari de cercetare, prezentate la sesiuni de comunicari stiintifice, colocvii, conferinte nationale si internationale, realizatoare a numeroase proiecte – lucrari de arhitectura, restaurare, reabilitare, amenajare de locuinte, spatii comerciale, birouri, expozitii, precum si a unor proiecte de design de mobilier, obiecte de uz casnic, lucrari de grafica de carte, vestimentatie etc.

- laureata a numeroase premii in domeniu. Gandul