Peste 500.000 de tranzactii imobiliare in acest an

Pentru acest an, se prognozeaza o crestere a numarului de tranzactii imobiliare la peste 500.000, comparativ cu cele 486.000 de contracte inregistrate in 2007. Valoarea estimata a tranzactiilor imobiliare pentru anul curent este de aproximativ 23 de miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania (UNNPR), citate de Ziarul Financiar. Suma totala a veniturilor obtinute din tranzactiile imobiliare incasate de notari a fost anul anterior de 1,2 miliarde de lei (aproape 360 de milioane de euro), depasind de patru valoarea obtinuta in 2006.
Incepand cu anul trecut, procedura de taxare a tranzactiilor imobiliare a fost modificata, texe de timbru si impozitarea cu 16% a tranzactiilor incheiate de persoane fizice care inregistrau profit din vanzarea imobilului fiind inlocuite cu impozitarea tuturor contractelor in care vanzatori sunt persoane fizice indiferent daca realizeaza profit sau nu. ZDI

Bancile vor fi obligate sa renunte la comisioanele ascunse

Românii se vor putea împrumuta mai ieftin, iar băncile vor fi obligate să renunţe la comisioanele ascunse. Sunt decizii inculse într-o directivă europeană în domeniu. Ba mai mult, românii vor putea obţine credite de la orice bancă din spaţiul comunitar. Pe formularele în care îşi prezintă oferta pentru creditele de consum, băncile vor fi obligate să treacă şi oferta concurenţei. Adică toate datele legate de credite similare în celelalte ţări membre ale Uniunii Europene. Directiva europeană aduce şi un alt avantaj. Cei care vor să se împrumute vor fi protejaţi şi de comisioanele ascunse. Informaţiile din oferte vor include dobânda anuală efectivă, stabilită în acelaşi mod în toată Uniunea Europeană.
Anul trecut, două treimi dintre europenii care şi-au cumpărat un bun de folosinţă îndelungată au apelat la creditul de consum. Specialiştii nu cred că românii vor da buzna după credite în străinătate, deşi dobânzile pentru un credit în euro variază între 6% în Finlanda şi 12% Portugalia.
Băncile vor avea la dispoziţie doi ani pentru a se conforma noilor reglementări. Pentru împrumuturile imobiliare şi ipotecare, aceste reguli nu se vor aplica. Antena 3

Vrei un credit? Demonstreaza ca n-ai nevoie de el!

Desteptii de la BNR au cugetat cu indexul la tampla pana le-a venit ideea sa mai puna ceva bete in roata solicitantilor de credite de la banci. Cica populatia trebuie descurajata de la asemenea practici, asa ca au marit dobanzile, eliminand practic din ecuatie pe toti cei multi cu venituri modeste. Adica pe toti cei care nu aveau alta sansa de a-si lua un televizor decat imprumutul, indatorandu-se bancilor pe "n" ani. Baietilor cu functii din BNR, imbuibatii cu salarii de mii de euro, nu le cade bine ca romanul se tot imprumuta. Ba chiar se fac ca nu inteleg fenomenul. Si e chiar simplu: saracia! Impovarandu-se cu datorii la bancheri, romanii muncitori pe salariile de mizerie de la stat traiesc macar iluzia unui trai semidecent cand dau drumul la televizorul de firma sau cand isi spala boarfele la "automata".
Ce alta sansa poate avea un cuplu de proaspat casatoriti sa-si cumpere o cazatura de apartament, intr-un Bucuresti mai scump decat Bruxelles-ul? Daca nu l-au mostenit, atunci singura lor optiune nu este decat un credit cu dobanzi fabuloase, marite de baietii astia destepti, cu rate care de multe ori ii lasa flamanzi, luna de luna, timp de zeci de ani. Dar cand te urci in limuzina nemteasca, iti fumezi tigara de foi si n-ai alta grija decat sa-i mai cumperi odraslei inca un "penthouse" in Floreasca si un bolid la majorat, atunci chiar ca te doare in cot.Baietii astia destepti de la BNR au stabilit o noua regula interbancara, dupa chipul si asemanarea lor: nu poti lua un credit de la banca decat daca demonstrezi cu acte ca n-ai nevoie de el. Realitatea Romaneasca

Vechea locuinţă poate fi dată la schimb cu una nouă

Diferenţa de preţ se achită prin credit bancar. Specialişti imobiliari spun că, în doi ani, ofertele de pe piaţa rezidenţială vor fi mult mai tentante.

Din ce în ce mai multe proiecte rezidenţiale îşi fac apariţia pe piaţă. Şi odată cu ele apar ofertele dezvoltatorilor. „Concurenţa între developeri este un lucru normal, care se întâmplă la orice oră, indiferent de raportul cerere - ofertă. Spre exemplu, contează cine vinde primul, dinamica vânzărilor, toate acestea constituind un aport la imagine şi la renumele companiei. Metodele de atragere a clientului sunt diverse. De la marketing agresiv la discounturi în anumite perioade ale anului, facilităţi privind modalităţile de plată, cum este şi buy-back-ul imobiliar, proiecte calitative, oferte complexe,” spune Sorin Lăcustă, director proiecte rezidenţiale din cadrul companiei imobiliare Regatta.
Practic, prin sistemul buy-back îţi poţi cumpăra o locuinţă nouă, dând-o la schimb pe cea veche. Ce rămâne de plătit este diferenţa de preţ, ce poate fi achitată şi prin credit. „Sistemul buy-back imobiliar reprezintă o noutate pentru piaţa imobiliară din România. Acesta începe să fie promovat de dezvoltatorii imobiliari care vin în întâmpinarea clienţilor cu noi facilităţi. Prin sistemul buy-back imobiliar, oamenii pot veni cu propriile apartamentele, pe care constructorul le cumpără, oferindu-le în schimb apartamente noi”, spune Claudia Dăscălescu, consultant senior în cadrul departamentului rezidenţial al companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.

Mulţi interesaţi, zero cumpărători

Prima companie care a dat tonul acestui sistem pe piaţa românească este Stein Construct, care a implementat această metodă odată cu lansarea proiectului RubinStein. „Acesta este un mod de a-i ajuta pe clienţi să îşi cumpere mai uşor o locuinţă. Evaluarea proprietăţii se face de către un evaluator propus de noi şi recunoscut de Banca Naţională a României şi de băncile comerciale. Clientul poate să vină şi el cu un alt evaluator. Locuinţa fostului proprietar este apoi fie vândută, fie închiriată,” afirmă Anca Munteanu, directorul de vânzări al companiei.
Dacă românii au fost destul de interesaţi de această idee, nu la fel de mult au şi pus-o în practică. Mediatizat de la lansare, sistemul de buy-back adus pe piaţă de companie nu a atras până acum nici un doritor de a da la schimb apartamentul vechi pe unul nou şi a plăti diferenţa. „Suntem pe ultima sută de metri cu finalizarea contractelor de vânzare pentru proiectul RubinStein şi nu am avut nici o încheiere de contract pe baza acestui sistem. Românii sunt interesaţi, dar apelează la alte metode de finanţare, cum este creditul,” spune Anca Munteanu.

Perspective pe viitor

Claudia Dăscălescu din cadrul companiei DTZ Echinox spune că în momentul de faţă nu există o practică uzuală pe piaţa rezidenţială şi că orice element nou care este acceptat şi integrat, necesită o perioadă de timp care să le permită clienţilor o bună informare şi cunoaştere a avantajelor.
Chiar dacă Stein Construct nu a vândut nici un apartament prin acest sistem, speră ca pe viitor aceasta să fie folosită de către cei care doresc să-şi achiziţioneze o locuinţă. De aceeaşi părere sunt şi specialiştii imobiliari. „În maximum doi ani vor apărea pe piaţă oferte mai tentante. Până atunci se vor livra pe piaţă marile şi noile ansambluri, iar oamenii vor putea vedea în realitate calitatea. Deocamdată nu există o cultură imobiliară, proprietăţi noi pe care să le poţi compara.
Ofertele de buy-back vor funcţiona în prima perioadă, după care ofertele de calitate vor fi pe primul loc,” precizează Sorin Lăcustă, director proiecte rezidenţiale din cadrul companiei imobiliare Regatta.
Unii dezvoltatori oferă clienţilor lor posibilitatea de a cumpăra o locuinţă mai mare în cadrul aceluiaşi ansamblu rezidenţial folosind acest sistem de buy-back. Proprietarii vilelor costruite de Impact pot să se mute într-o vilă mai mare, plătind doar diferenţa de preţ. Dezvoltatorul va scoate la vânzare vechea locuinţă, iar proprietarul se va putea muta în noua casă. Gândul

Proprietarii de vile de la marginea Capitalei se reîntorc în blocurile din oraş

Sub ochii nepăsători ai autorităţilor, „bordeiele" de lux ce ţin de comuna Bragadiru se sufocă în râuri de noroi şi troiene de zăpadă

Noroaie, gropi, câini comunitari şi vile care înoată în mocirla creată de topirea zăpezii din ultimele zile. Câteva tuşe ale unui peisaj hibernal de pe o uliţă a unui cartier de vile de pe Şoseaua Alexandriei.
Străzile, în fapt şleauri lăsate de roţile maşinilor care trec printre case, se disting cu greu în zăpada amestecată cu pământ. Pietonii trebuie să ocolească cu atenţie lacurile formate în mijlocul căii de acces.
Doar stâlpii de electricitate, plantaţi din loc în loc pe cheltuiala locuitorilor din zonă, dau o spoială de civilizaţie tabloului rural. Casele de lux, ridicate pe un fost teren agricol din marginea Bucureştilor, aparţin, din mila Domnului, de Primăria comunei Bragadiru.
Amortizoarele maşinii preiau dureros denivelările din ceea ce ar trebui să fie drumul de acces în zona rezidenţială localizată pe Şoseaua Alexandriei, chiar înainte de podul care te duce spre Bragadiru de Ilfov. Şoferul care se aventurează în aceste locuri trebuie să fie unul experimentat, altfel riscă să rămână împotmolit în nămolul care domneşte pretutindeni.
Pe şleaul desfundat, nu se vede nici ţipenie de om. Doar nişte câini dau din coadă bucuroşi când mai văd picior de om. Trebuie să fii amator de sporturi extreme şi să nu strâmbi din nas dacă îţi murdăreşti pantofii de noroi ca să te aventurezi pe jos pe aici.
În faţa singurului chioşc din zonă stă sprijinit de zid un bărbat între două vârste. Este Sorel Tilică, proprietarul micului magazin şi al casei din spatele său. A devenit proprietar aici în urmă cu doi ani. Şi de atunci, deşi valuri de amatori de casă pe pământ şi-au încercat norocul în „sud-vestul aproape sălbatic" al Capitalei, nimic nu s-a schimbat în privinţa drumurilor.
"Responsabilitatea revine în totalitate Primăriei Bragadiru. Momentan nu ştim nimic de la primărie, e îngheţată toată treaba. Şi nici nu mai sperăm la nimic. Vara e praf, toamna e noroi. Pentru că apa nu este preluată de canalizarea care nu există, când au fost ploile alea mari, a ieşit apa şi prin beciuri", descrie el problemele locuitorilor din zonă.
Unii proprietari nu au mai aşteptat după primărie şi au acţionat. Au achiziţionat griblură de asfalt cu care au încercat să reabiliteze drumul. Cheltuiala de 20.000 de lei a făcut ca drumul să arate civilizat pentru o perioadă de câteva luni. Acum, după ninsoare şi topirea zăpezii, griblura parcă a intrat în pământ. Noroiul este iar la putere.

Reţelele de utilităţi, extinse pe cheltuiala proprietarilor

Cine s-a bucurat că a găsit teren mai ieftin atât de aproapede marele oraş a trăit repede mari dezamăgiri. Zona este acoperită doar parţial de reţele de gaze şi curent electric. Iar cei care îşi doresc luxul de a avea lumină în vilele de sute de metri pătraţi trebuie să scoată sume importante din buzunarul propriu. "Am plătit branşamentul la gaze, dar în afară de această cheltuială pe care o socot firească, am fost nevoită să plătesc şi conducta de gaze de pe stradă.
La curent am plătit aproximativ 6.000 de lei pentru extinderea reţelei până în faţa casei mele", ne-a spus o locuitoare a cartierului. "Eu am plătit 1.800 de lei doar pentru racordarea de la reţeaua deja existentă, adică pentru 15 metri de cablu", declară şi Sorel Tilică. Cheltuielile pentru extinderea reţelei Electrica pot depăşi 10.000 de lei. "Am scos din buzunar 13.000 de lei pentru trei stâlpi şi cablul aferent", povesteşte o doamnă care nu doreşte să se recomande. Are ea motivele ei, ne mărturiseşte conspirativ.

Exodul din Bragadiru a început!

Primăria Bragadiru, insti­tu­ţia care are în custodie drumurile din localitate, inclusiv cele din cartierul de pe Alexandriei, spune că este normal ca lucrurile să fie aşa cum sunt. "Este logic ca drumurile să ajungă în stadiul respectiv, întrucât construcţiile s-au dezvoltat într-un ritm extrem de accelerat şi maşinile de mare tonaj care au circulat pe acele drumuri au contribuit la degradare.
În această fază, de construire şi dezvoltare a infrastructurii de locuinţe nu se poate acţiona în acest sens. Până nu ai toată infrastructura terminată, până când construcţiile nu încep să prindă formă, până când cartierul nu începe să se închidă nu putem acţiona. Ar însemna nişte bani aruncaţi în vânt", a declarat pentru "Adevărul" Marin Constantina, consilier al primarului Marin Brânzoi. Explicaţia lucrătorului în administraţia locală este însă contrazisă de ce ne povesteşte nea Tilică.
"Cartierul ăsta o să se extindă mult, e câmp până la Măgurele, mai durează zece ani până e gata tot" , spune el cu nervozitate. Situaţia i-a determinat de alt­fel pe unii locatari să vândă casele pentru care au trudit din greu şi să se mute din zonă. Alţi proprietari care au casele finalizate ezită să se mute în ele şi se gândesc la vânzare. Sunt primele semne a ceea ce ar putea deveni un nou fenomen în imobiliarul autohton: exodul înapoi spre oraş. Dar, aşa cum spune şi consilierul Constantina, „este normal ca, la nivelul României, să nu fie mulţumită toată lumea!".
Situaţia locuitorilor din Bragadiru nu e singulară. Şi cei care au avut proasta inspiraţie de a-şi construi case în comune din marginea Bucureştiului precum Pantelimon, Jilava sau satul Roşu sunt privaţi de cel mai elementar confort. Visul de a avea o casă pe pământ s-a transformat, pentru cei mai mulţi dintre ei, într-o experienţă de coşmar.

Drumul către casă, motiv de suspendare a carnetului

În cartierul de vile de pe Şoseaua Alexandriei niciun şofer nu poate intra fără să încalce legea rutieră, dacă vine dinspre Bucureşti. Cei ce se încumetă au nevoie de un curaj vecin cu nebunia şi o crasă lipsă de respect faţă de lege ca să facă stânga pentru a intra pe drumul desfundat. Şi asta pentru că trebuie să încalce linia continuă dublă, expunându-se, pe ei şi pe pasagerii din maşină, la accidente grave.
De altfel, evenimentele rutiere din zonă sunt frecvente, iar unele s-au soldat şi cu vătămări corporale grave. Soluţia legală este continuarea drumului pentru încă aproximativ doi kilometri, în interiorul localităţii Bragadiru, unde se poate vira pe o străduţă lăturalnică şi se poate întoarce maşina.
Cheltuiala generată de consumul suplimentar de benzină este însă neînsemnată comparativ cu accidentele ce se evită astfel sau cu restul problemelor de infrastructură din zonă.

„Contribuabilii sunt de vină!"

Starea deplorabilă a lucrurilor are o explicaţie. Ca întotdeauna, în altă parte decât la cel întrebat. Constantina spune că de vină sunt bugetul mic, alte organe administrative, Electrica şi chiar cetăţenii care nu îşi plătesc taxele şi impozitele la bugetul local.
„Electrica doreşte să dezvolte aceste reţele fără să investească. Ei ştiu foarte bine că bugetul local nu poate asigura necesarul financiar pentru dezvoltarea tuturor reţelelor. Ca să pot electrifica 120 de străzi ar fi nevoie de bugetul local pe 15 ani. Noi ne confruntăm oricum cu probleme în colectarea taxelor şi impozitelor. Sunt oameni care uită să-şi plătească taxele şi impozitele către bugetul local. În plus, atât timp cât nu există o implicare din partea celorlalte autorităţi administrative nici nu te poţi dezvolta", spune el.
Şi asta în timp ce în Germania, spre exemplu, reţelele de utilităţi sunt dezvoltate de administraţiile locale. Astfel, în momentul depunerii actelor pentru autorizaţie, primăria localităţii germane declanşează automat procedura pentru aducerea, pe cheltuiala sa, a utilităţilor la poarta terenului pe care urmează a fi edificată construcţia. În bugetul pe 2008 al Primăriei Bragadiru de Ilfov din România nu sunt prevăzute cheltuieli pentru extinderea reţelelor, ci doar pentru reabilitări ale drumurilor, prin împrăştierea de piatră pe căile de acces.
» Este normal ca, la nivelul României, să nu fie mulţumită toată lumea! Până când cartierul nu se închide nu putem acţiona. Marin Constantina,consilier al primarului din Bragadiru.

Megalopolisul Bucureşti, o utopie

Visul frumos al unei „case pe pământ" sau simpla dorinţă de a câştiga rapid la ruleta terenurilor a generat o efervescenţă fără precedent pe piaţa imobiliară din vecinătatea Capitalei. Despre investiţiile în orb şi despre neputinţa autorităţilor de a aduce civilizaţia în mijlocul lanurilor de porumb atenţionează şi profesorul de gestiune imobiliară Artur Silvestri.
"A transforma Bucureştii de azi într-un oraş gigantic, cu o suprafaţă de nouă ori mai întinsă decât aceea de azi, urbanizând tarlalele unde ieri se cultiva grâu şi porumb este complet iluzoriu. Pretutindeni în lume preţul terenului inactiv din punct de vedere imobiliar creşte doar atunci când i se adaugă utilităţi şi un proiect uman rezonabil", atenţionează Silvestri.
Vom continua deci să vedem "bordeie de lux", case cu suprafeţe impresionante, în a căror curte se intră doar cu maşină de teren sau cu cizme de cauciuc. Naivitatea celor care au crezut în visul frumos al transformării rapide a Bucureştiului într-un megalopolis este aspru pedepsită. „Cât ar trebui să se cheltuiască spre a împânzi cu reţele de alimentare cu apă, cu electricitate şi cu gaze naturale un astfel de Bucureşti, când azi, cartiere întregi primesc apă de la cişmea ca pe vremea lui Pake Protopopescu?", întreabă retoric Silvestri. Adevarul